Nici zăpezile și nici sporturile de iarnă nu mai sunt ce au fost odată. Nu neapărat pentru că huiduială așa cum a luat J.D. Vance la gala de deschidere a JO de la Milano nu a mai văzut mapamondul de când a fost înființată mișcarea olimpică. Hai, totuși, să recunoaștem că atât de mulți sportivi veniți la Olimpiadă cu gândul la alte chestii decât medaliile olimpice nu s-au mai adunat la nicio altă ediție.
Componenți ai lotului olimpic al SUA au făcut declarații politice critice cu trimitere la situația de acasă, cu ICE, cu Trump, cu MAGA și cu toată circoteca Americii Mărețe. Ca răspuns, fanaticii susținători ai actualei Administrații de la Washington au vidanjat valuri de dejecții pe rețele de socializare la adresa acestor sportivi, unele dintre comentarii având și conotații morbide. Ar fi trebuit să fie milioane și milioane de încurajări venite de la cetățenii americani pentru sportivele și sportivii lotului SUA, dar iată că aceștia și-au luat de acasă și mulți morți și răniți de mamă, organe și alte urări de schiuri și patine rupte. Îmi închipuiam valoroasa echipă a SUA la întoarcerea acasă – plină de aur, argint și bronz – cum este primită în Salonul Oval de Donald Trump și cum sportivii, în gest de recunoștiință, îi oferă președintelui toate aceste medalii pentru a le pune pe perete alături de Premiul Nobel. Dar se pare că vorbim aici despre un vis utopic, pentru că din acest moment totul este posibil, inclusiv ca la întoarcerea din Italia, la coborârea din avion, unii sportivi americani să fie luați pe sus de agenți ICE, iar cei care scapă de deportare să fie bătuți în cap cu schiurile la ieșire din aeroport de patriotii MAGA furioși.
Un alt sportiv, unul ucrainean care participă la întrecerea skeleton, are o cască tribut dedicată victimelor ucrainene din războiul lui Putin, însă organizatorii au spus clar că nu îi permit să intre în întrecere cu această cască. Ucraineanul a decalarat, la rândul său, că va avea oricum casca la start, fără să-i pese că va fi descalificat. Până la urmă important este să participi. Stați, că mai e și un schior norvegian care după ce a terminat cursa victorios a declarat în fața camerelor de filmat că și-a înșelat gacica și că acum se căiește, așa că imploră iertare și iubire eternă. Rămâne de văzut însă dacă o medalie olimpică este mai puternică în dragoste decât o partidă de sex cu năbădăi. Și ca să vedeți că nu e important doar ce faci și spui la Olimpiadă, ci și înainte de ea, un alt sportiv, patinator rus care participă sub steag neutru, a rămas fără melodia pe care trebuia să danseze pe gheață, autorul piesei respective retrăgând dreptul de a fi folosită de rus în concurs datorită implicării sale în propaganda Kremlinului în războiul din Ucraina. Ar fi chemat rusul cu patine, până la urmă, și niște acordeoniști de la Moscova, dar și ăia au interdicție în UE, deci ori dansează fără muzică, ori își cântă singur Kalinka. La meciul de hochei feminin SUA – Canada a răsunat în imensul patinoar melodia Imagine, a lui John Lennon, ca mesaj al calmării spiritelor încinse în cele două țări, dar cu siguranță că odată ce pucul a început să alunece pe gheață, tărâța s-a încins și mai tare în suporterii de acasă. Și luați aminte că Olimpiada încă nu s-a încheiat și cafteala șmecheră, cu testosteron de NHL, o să fie abia la meciul SUA – Canada masculin.
Vă zic cinstit, bine că nu participă rușii oficial la Olimpiadă, că am fi văzut la deschidere lotul Rusiei intrând pe San Siro cu tancuri inscripționate cu simbolul Z. Vă închipuiți un meci de hochei Rusia – Ucraina? Omor pe gheață, omor în stadion, rachete rusești peste Odessa în repriza a doua și drone în rafinării rusești la finalul meciului. Cât despre români, noroc că ai noștri sunt rari și anonimi pe la jocurile astea olimpice, iar singura sportivă pe care a pus ochii presa, o patinatoare nemțoaică naturalizată în România, nu prea știe cine e Bolojan, Nicușor și alte din astea. Altfel ar fi fost conferințe de presă la Milano și Cortina cu schiori români care critică impozetele, patinatori care se arată indignați de explozia prețurilor și hocheiști de-ai noștri supărați pe pensiile speciale. Nimic din toate astea, semn că noi cu muntele și zăpada suntem mai mult pe vin fiert și grătare la baza pârtiei, decât cu performanța. Demolarea patinoarului Mihai Flamaropol în 2016, fost 23 August, a fost o pierdere pe termen scurt, dar un câștig pe termen lung. Decizia de a renunța la a mai reconstrui cel mai mare pationar din România a fot un gest profilactic prin care conducătorii acestei țări au împiedicat apariția peste ani a patinatorilor, curlingiștilor și hocheiștilor români cu declarații politice stânjenitoare la Olimpiada de Iarnă de la Milano, iar asta se cheamă viziune.
Nu este clar încotro ne îndreaptă pașii această încălzire globală și dacă gheața și zăpada vor mai exista pe Pamânt în afara frigiderelor și congelatoarele din casele noastre, dar dacă vor mai fi totuși Jocuri Olimpice de Iarnă la televizor, peste maxim două ediții se va concura cu schiuri hipersonice de croazieră, patine cu fragmentație, boburi blindate și sănii antidronă, ca să nu zic că hocheiul se va juca cu baioneta montată pe crosă, cu cască din oțel și vestă anti-glonț. Iar pentru a proteja spiritul olimpic de atitudini defetiste, subversive și reacționare sportivii care vor mârâi în front, vor fi descalificați, li se vor lua medaliile și vor fi trimiși în fața Curții Marțiale.
