Articole din categoria: Reportaj-Interviu

E unul dintre revoluționarii timișoreni care știu din propria lor experiență că teoria cu „agenturili” străine a fost o minciună. Scriitor, editor și profesor universitar, Viorel Marineasa a rămas același tip cu umor ca în tinerețe, pe care dezamăgirile post-revoluționare nu l-au făcut să se acrească. Cristian Teodorescu: Ce-ai făcut la Revoluție? Viorel Marineasa: Am fost la Revoluție, monșer. Am bîntuit, m-am agitat. Apropo de ultima întrebare pe care mi-ai pus-o, cea cu post-adevărul, există „analiști” care o țin sus […]

Îmi povestește un amic: “Ieșisem sîmbătă, cam cînd se îngîna ziua cu noaptea, să plimbăm piticul în parc la Izvor. Prin urmare, nu l-am mai plimbat pe-acolo. Poate are legătură cu mitocanul care umbla cu dulăul liber, fără lesă, fără botniță. Poate are legătură cu teama mea de-a lăsa un pitic liber pe lîngă asemenea dihanie. În orice caz, fii-miu s-a orientat, că de aia are doi ani și ceva. Avem scări rulante? Avem lift? Să facem tureeeeeeeeee! Acum, dacă […]

Într-un Mega Image din Titan l-am întâlnit pe cel mai lent om din lume. Părea bătrân de foarte multă vreme, era extrem de slab și purta ochelari. Când l-am văzut, întindea mâna după niște caserole cu mâncare de pe raft. Le lua pe rând, se uita la ele și le punea la loc. După ce a terminat cu caserolele, a trecut la iaurturi. Cu mișcări lente, a cântărit în mână fiecare cutie, ca și cum greutatea produsului i-ar fi indicat […]

E o zi liniștită în redacția unui cotidan local din România. Nici măcar nu contează de unde e cotidianul local. Ar putea fi de oriunde din țară, dacă încă se mai încăpățânează să apară cotidian și pe print. E liniște peste birouri. E început de octombrie, iar soarele a scos redactorii pe teren. O vreme numai bună pentru jurnalism în natură, cum ar spune comentatorii de specialitate. O singură pereche de ochi urmărește, de la birou, e-mail-ul redacției, navigând printre […]

Om discret, dar cu convingeri ferme, Silviu Lupescu e unul dintre puținii de la noi pe care funcția și succesul nu i-au deformat. Și-a păstrat umorul și luciditatea. E directorul Editurii Polirom, care publică cele mai multe titluri din România și unde apar cei mai mulți scriitori români, dar și cei mai mulți scriitori străini. Deși e ditamai directorul Poliromului, cu multe pe cap, redactează în continuare cărți, fără să-și pună numele în caseta lor tehnică. Cristian Teodorescu: Mai merită […]

Pun pariu că școala lîngă care stau e populată exclusiv cu niște kinderi care au cei mai protectori părinți din lume. Veriga lipsă dintre cloșcă și prezervativ. Genul de oameni care se tem, de fapt nu se tem, sînt îngroziți peste limitele rațiunii de idei subversive precum “Lasă-i să se descurce singuri, că sînt mici, nu idioți”. În orice dimineață, strada e plină de mămici și tătici prinși la volan în lupta cu hachițele naturii și mai ales cu lipsa […]

Într-o sâmbătă, pe la prânz, intru într-un anticariat cu cărți în engleză din centrul orașului. Pustiu. Singurul suflet din incintă era vânzătorul, un student plictisit. Se plimba dintr-o parte în alta ca un pușcăriaș care se gândește la evadare, deși e-n pragul nebuniei și sigur n-o să mai scape de acolo niciodată. Mă uitam la cărți încercând să ignor zgomotul agitat al pașilor. După un timp, mai apare un client, un domn de vârstă mijlocie cu ochelari și geacă de […]

E una dintre cele mai mai „făcătoare” de întîlniri ale scriitorilor cu cititorii și de festivaluri literare din România. Oana Boca e cea care s-a ocupat de întîlnirea lui Salman Rushdie cu cititorii din România. Nu-și face reclamă. E drept însă că nici n-are nevoie.  Cristian Teodorescu: Cum e să lucrezi pentru a-i scoate pe alții în față, cum faci tu? Oana Boca: Toți angajații din industria publishing-ului de carte fac asta. Omul de comunicare este doar cea mai „mondenă” […]

Aș vrea să fac un denunț. Vecinul de deasupra trăiește de câteva zile legat cu cătușele de un șifonier imens, pe care-l târăște după el prin casă, inclusiv noaptea, atunci când merge la baie. Nu sunt sută la sută sigur, dar așa se aude. Nimeni n-a mai târât atâta mobilă și mă gândesc că trebuie să fii legat de ea ca să o miști la fiecare pas pe care-l faci. Ar fi putut lejer să facă înconjurul Bucureștiului cu un […]

A intrat în presă din 1990. E membru în CNA. Dorina Rusu a lucrat la ziare și la săptămînale, la radio și la TV. Recent i-a apărut un volum de povestiri, Rîsul, foarte bine primit și de critică, și de cititori. Cristian Teodorescu: Ți-a apărut de curînd o carte de povestiri, Rîsul. Cum de ți-a venit abia acum? Dorina Rusu: E mult timp de cînd privesc lucrurile și întîmplările din jur ca și cum ar trebui să scriu despre ele […]

Se mai întâmplă poate să te-ntrebe cineva cât e ceasul, dar chiar m-am mirat când, într-o dimineață, un om al străzii care împingea pe bulevardul 1 Decembrie un cărucior de cumpărături m-a întrebat dacă e vineri. Măcar dacă întreba în ce an suntem știam că-i un călător în timp, iar căruciorul plin cu cartoane vechi și pungi e, de fapt, o mașină a timpului deghizată. E cumva ciudat că întrebările pe care ți le pune un necunoscut pe stradă sunt […]

E unul dintre cei mai activi și mai prețuiți critici de întîmpinare de la noi. Universitarul Paul Cernat a publicat deopotrivă cărți de istorie a literaturii române, studii teoretice și un roman fantasy în colaborare cu Andrei Ungureanu. Cristian Teodorescu: Un critic venerabil spune că tinerii critici literari nu se mai ocupă de întîmpinarea noilor apariții. Așa e? Paul Cernat: Într-un fel, da (excepțiile confirmă regula). Poate ar fi bine să ne întrebăm însă de ce se întîmplă asta. Poate […]

Există unele expresii care-s folosite, în continuare, împotriva oricărei logici. Oamenii spun și azi că s-au văzut cu sacii în căruță, deși nu prea mai folosesc nici saci, nici căruțe. De obicei, o vorbă, ca să aibă forță expresivă, trebuie să vină cu termeni dintr-o zonă familiară, cu situații prin care toți am trecut. Unde-i căruța în viața tinerilor urbani de azi care se văd cu sacii în căruță? Probabil că, încet-încet, expresia o să ajungă să-nsemne cu totul altceva. […]

Poet care practică artele marțiale, Romulus Bucur e altminteri un tip cît se poate de pașnic. Pentru el. arta apărării dusă la perfecțiune în vechime de călugării chinezi și apoi preluată de japonezi ține de o filosofie în care poezia și autoapărarea se întîlnesc. Unii dintre studenții lui de la Filologia Universității „Transilvania” din Brașov pot fi recunoscuți și pentru că citesc literatură chinezească, și pentru că știu cu ce se mănîncă filosofia kung fu.  Cristian Teodorescu: Cum de poate […]

Am văzut că o să apară în curând un film despre Neil Armstrong. Se numește First Man, dar e tradus în română ca Primul om pe Lună, probabil ca să nu creadă oamenii că e un film biografic despre Adam. Și e bine că se evită confuzia. Cine ar vrea să vadă un tip cu coastele scoase, care umblă gol printr-o grădină și e păcălit de soție să mănânce mere, deși n-are voie? E un obicei prost al traducătorilor de […]

Critic și istoric literar, jurnalist și comentator politic, Radu Călin Cristea a scris despre regimul lui Traian Băsescu o carte uriașă, atît ca dimensiuni, cît și prin adîncimea analizei. Cartea, Împăratul cu șapcă, a stîrnit imediat după apariție reacții nete, cele mai multe pro, altele contra. Cristian Teodorescu: Ce mai zice lumea despre Împăratul cu șapcă, volumul tău de peste o mie de pagini despre regimul Băsescu? Radu Călin Cristea: S-au aplecat asupra cărții personalități ale căror opinii echilibrate, uneori […]

Undeva, într-o intersecție aflată la doi pași de gardul unei școli, un băiat și-a parcat mașina pe trecerea de pietoni. Trecere de pietoni flancată grav de două hărăbaie. Se mai întîmplă, nu e nimic grav. Probabil că omul are vreo urgență, trebuie să coboare repede, să rezolve ceva, și apoi garantat pleacă. În mod cert nu e un țăran coclit care stă ca o trîntă parcat pe trecere, cu motorul oprit și jucîndu-se la telefon, nervos că școala nu se […]

În jurul nostru sunt tot mai mulți bodyguarzi. Pare că universul lor se extinde până când o să coincidă cu universul mare, iar atunci toți o să fim bodyguarzi. Nu știu dacă există o amenințare permanentă care-i face necesari. Habar n-am dacă suntem mai în siguranță datorită lor, dar cert e că trăim într-un stat al bodyguarzilor, care ar putea să preia puterea dacă și-ar pune mintea cu sistemul politic. Prin hypermarket-ul de lângă mine, bodyguarzii umblă dintr-un loc în […]

Unul dintre cei mai importanți scriitori români de azi, Daniel Vighi nu se dă mare, nu se dă tare. A rămas același scriitor și om pe care-l știam, pentru care e mai important să scrie decît să facă pe vedeta scriitoricească. Pentru el, scrisul e o combustie interioară, fără de care ar trăi, dar fără să existe. Cristian Teodorescu: Ce înseamnă să ai curaj azi la Timișoara, ca scriitor? Daniel Vighi: În principiu, nu înseamnă mai mult, dar nici mai […]

A început reabilitarea termică a blocului. De atunci, trăiesc într-un alt univers sonor, în care zilnic aud 10-15 tipuri de zgomote puternice diferite, fiecare enervant în felul lui. E, de exemplu, zgomotul de bormașină, care n-are nimic în comun cu bufnitura de baros cu care-s culcate la pământ pervazele prea largi sau cu clinchetul metalic al schelelor aruncate peste gard, din camion, în grădina din spatele blocului. Nici unul dintre zgomote nu e constant, nici unul nu are o regularitate […]