Articole din categoria: Reportaj-Interviu

Cristian Teodorescu: Claudiu, pînă acum am citit diverse chestii despre tine. Că ai fi așa și pe dincolo. Unele măgulitoare, altele nu tocmai. Tu cum crezi că ești ca poet? Claudiu Komartin: Bunicel. Am scris pagini care cred că stau în picioare și după 7, și după 14 ani. Atît cît mă pot autoaprecia, am cîteva poeme adevărate, dintre acelea cu schepsis și cu șvung, și în plus n-am coborît niciodată în cărțile mele sub un anumit nivel – fără […]

Un călător român din cursa Wizz Air Luton-București avea cel mai ciudat bagaj de mână: două laptop-uri pe care le ducea nonșalant la subraț ca și cum ar fi fost cel mai firesc lucru din lume. Ca și cum într-un laptop găsești toate lucrurile de care ai putea nevoie. Nu doar un player pentru filme și un browser de Internet, ci și gumă de mestecat, forfecuță de unghii și plasturi pentru bătătura aia de la picior. Mă rog, un singur […]

În 2013, după ce stătuse în adormire o lungă perioadă, revenea la viață Raliul Deltei. Trecuseră cam 20 de ani de când mașinile și piloții de raliu nu mai fugăriseră pelicani, nu mai tulburaseră liniștea sturionilor și nu impuseseră restricții de circulație blajinilor localnici. Dar încăpățânarea lui Mihai Tănase nu voia să lase lucrurile în matca lor liniștită, așa că 31 mai – 1 iunie au fost datele oficiale ale revenirii raliului în județul Tulcea. Raliurile din România sunt absolut […]

E unul dintre cei mai de seamă istorici de azi ai Dobrogei. Recunoscut de cucuzeii istoriei acestei regiuni, profesorul Adrian Ilie (nici o legătură cu fotbalistul cu același nume) a preferată să rămînă profesor de liceu în Medgidia, deși ar fi putut să aleagă o carieră universitară. Cristian Teodorescu: Ce mai poate scrie nou un istoric despre centenarul Marii Uniri? Adrian Ilie: Multe nu se mai pot scrie. Lucrurile se cam ştiu. Dacă se mai cercetează prin arhive, se pot […]

Sâmbătă, 5 mai, Karl Marx ar fi împlinit 200 de ani. E bine că nu i-a mai prins, pentru că asta nu-i o vârstă la care să te confrunți cu reproșurile a câteva milioane de est-europeni furioși, care acordă suficient credit filosofiei încât să pună pe seama ei niște regimuri criminale din secolul XX. Marx e înmormântat în nordul Londrei, într-un cimitir cochet care arată mai bine decât mai toate parcurile de la noi și unde intrarea costă 4 lire. […]

E noapte. Nu foarte târziu, căci există orașe turistice unde, spre binele turistului, odihna este obligatorie. Așa că înțelepții locali au decis că la ora 24 se închid restaurantele, barurile, terasele. Mai rămân deschise doar localurile care se declară club de noapte. Dar alea sunt puține și nu neapărat frecventabile. Așa că, la ora 24, ultimii clienți trebuie neapărat să elibereze locul, pentru ca proprietarii să nu riște amenzi usturătoare. E noapte, așadar, dar nu e târziu decât pe plan […]

Critic literar și universitar strălucit, Paul Cernat spunea undeva că nu-i place să fie previzibil. Dar asta cu o sănătoasă doză de bun-simț și cu o luciditate care se aplică și propriei sale persoane. Admite că e subiectiv, dar izbutește să nu fie umoral în judecățile sale literare, convins fiind că adevărații critici literari fac politica valorii, nu politici personale aducătoare de profit. Cristian Teodorescu: Ce trebuie să facă un critic în literatură? Paul Cernat: Multe. Cred că, înainte de […]

Nimic mai trist decât vilele cu etaj pitite printre blocuri. Ai fi tentat să crezi că le-au construit niște câștigători ai capitalismului, niște oameni care au reușit în viață și care acum, iată, au casă pe pământ. Doar că acea casă nu vede niciodată soarele, pentru că stă mereu la umbra a cinci-șase blocuri cu zece etaje. Sunt înduișătoare casele construite între blocuri. Iarna îți vine să ieși pe balcon și să-i întrebi pe locatari dacă nu vor să intre […]

A absolvit ingineria, dar n-a profesat, că a venit revoluția. Oricum nu i s-ar fi potrivit. Face comunicare și PR, mai ales pentru chestii legate de Uniunea Europeană, pe care o crede excesiv de birocrată, dar absolut necesară României. Face și proiecte de dezvoltare, în care crede că ar trebui să se implice mai mulți, pentru că nu există acel silver bullet care să rezolve totul dintr-o lovitură. Cristian Teodorescu: De unde ți se trage amorul pentru Delta Dunării? Alina […]

Am fost în piața de legume și fructe de la mine din cartier și mi-am adus aminte de farmecul aparte pe care-l are capitalismul românesc. Cred că-s cerșetori pe la Unirii mai discreți și mai puțin intruzivi decât vânzătorii de roșii de la Piața 1 Decembrie. Oamenii mai au puțin și te strigă de pe stradă ca să-ți vândă marfa, ceea ce e complet inutil. Cumva, nu-i bine nici pentru afacerea lor. Strigi așa la cineva și te bagi în […]

Poet, critic literar (în junețe), cînd și cînd prozator, mai rar dramaturg, adesea traducător și, demult, textier pentru grupul Phoenix, Șerban Foarță e unic în aproape tot ceea ce face. E o marcă ce ar fi putut rămîne neînregistrată, fiindcă e imposibil de imitat. Cristian Teodorescu: Cîți Șerban Foarță există în Șerban Foarță? Șerban Foarță: În principiu, unul singur şi, la limită, chiar singuratic. Însingurat, mai bine zis. Fapt cu atît mai neplăcut, cu cît abhor singurătatea şi sînt (eram?), […]

E unul dintre marii noștri regizori și oameni de radio. Voce impresionantă și gîndire artistică pe măsura vocii, Attila Vizauer, acest tip înalt și solid, ca un luptător de categorie grea, e dotat cu o eleganță și o delicatețe cuceritoare. Cristian Teodorescu: Cum ai ajuns mai-mare peste teatrul radiofonic de la Radio România? Attila Vizauer: După ce am absolvit regia de teatru, realizator la Radio România Cultural fiind, am fost invitat să montez, la Teatrul Național Radiofonic, o piesă premiată […]

Dacă vorbești despre ONG-uri finanțate din exterior și care reprezintă în România interesele finanțatorilor, iar nu pe cele ale țării în care-și desfășoară activitatea sau pe ale unei părți mai mari sau mai mici a populației, riști să fii arătat cu degetul drept antisorosist. Pentru că în imaginarul colectiv doar Soros finanțează fundații și doar despre el se spune că s-ar implica în activități îndreptate împotriva unor state. Ei bine, deocamdată nu este vorba nici despre Soros și nici despre […]

În zilele de Paște și de Crăciun, Buzăul forfotește de tineri ca un oraș universitar, ca un hub european al inovației în IT și ca o capitală culturală a județului. Probabil că această efervescență intelectuală e de vină pentru mesajul pe care l-a pus pe gard un cetățean din oraș. ”In 3 seconds I make it to the gate”, scrie lângă poza unui câine. Și e cumva un avertisment care-ți redă încrederea în umanitate. Poate că omul care l-a scris […]

Nu apare în public decît ca simplu particular. (Ca scriitor se ferește de lansările cărților sale.) Nu dă interviuri. Cu această excepție, cu care Ion Iovan m-a făcut fericit. Aici vorbește pentru prima oară despre cele multe prin care a trecut și despre cum a devenit Mateiu Caragiale personajul marelui său roman M J C. Cristian Teodorescu: De ce nu vă place, domnule Iovan, să ieșiți în public la lansările cărților dumneavoastră? Ion Iovan: Fiindcă lansarea e a textului, nu […]

Într-o seară, după ce viscolul de martie tocmai trecuse și mormanele de zăpadă așteptau canicula de martie ca să le topească, ieșeam de la Mega cu o pungă de cumpărături. Tot felul de nimicuri alimentare, plus o pungă pe care s-o pun alături de celelalte, la colecție, în punga cu pungi. Chiar înaintea mea, un tip care probabil că nu era homeless, dar părea, își plătise la casă o grenadă mică de Neumarkt, una dintre acele sticle grase care pare […]

Trăiește pentru a-și scrie cărțile. Nu-i place să-și mai aducă aminte de o parte din biografia lui din junețe. E un tip antisistem. Daniel Bănulescu își tot rescrie cărțile pentru a le aduce la zi față de sine însuși și crede că lumea e atît de îmbibată de suferință, încît scriitorul n-are nevoie să cheme suferința, fiindcă vine ea singură la el. Cristian Teodorescu: La un moment dat ai fost portar de noapte, ca să ai din ce trăi și […]

Pentru că am căutat ceasuri pe Google, Internetul mă bombardează din toate direcțiile cu reclame, de parcă am devenit un cumpărător profesionist de cronometre care-o să se ocupe cu asta toată viața lui. Au trecut trei săptămâni de când mi-am luat ceas și Facebook-ul continuă să-mi afișeze reclame. Unii cred că ceasurile-s ca chips-urile de cartofi. Nu poți să te oprești după unul singur. Continui să bagi ceasuri ca și cum ceasul pe care-l porți la mână doar ți-a deschis […]

Ce știm despre indieni, dar și despre noi înșine? Cu aceste două întrebări în cap am stat de vorbă cu Aurora Liiceanu care, recent, a publicat o carte despre două surori indiene și, vrînd s-o scrie, a descoperit că nu știa mai nimic despre indieni. Cristian Teodorescu: Ce ți-a venit să scrii o carte despre indienii din India, ca să zic așa? Aurora Liiceanu: A fost o întîmplare. Eram interesată de domeniul relațiilor interpersonale și multe cercetări au abordat acest […]

În timpul celui de-al doilea război mondial, acolo unde-s acum clădirile de birouri ale corporatiștilor din Pipera și Aviației se găsea un aerodrom militar de pe care decolau avioanele care apărau sudul țării. Cu timpul, orașul s-a dezvoltat în jurul acestui aerodrom și l-a înghițit ca pe un moldovean care coboară-n Gara de Nord din acceleratul de Bacău. Au mai rămas doar câteva hangare, unde acum funcționează Muzeul Aviației, un loc pe care merită să-l vizitezi dacă vrei să vezi […]