Articole din categoria: Minireportaj

Bărbatul tînăr trecu cu atenție pragul garsonierei din Militari, cu mare grijă să nu dea cu capul de pragul de sus. Apoi se opri lîngă agentul imobiliar scund și gușat care admira resemnat interiorul întunecos și umed, la fel ca sufletul lui. “Io vă zic de la început, nu-i un palat. Aveți o chiuvetă care curge, cine-a montat geamurile le-a pus greșit și, dacă vă întrebați ce-i pata aia, a murit acolo un pensionar de 86 de ani.” “Nu contează! […]

Sfîrșitul lumii a venit pe 2 ianuarie 2020. Eram cu 15 nefericiți într-o coadă intimă la KFC, încercînd să diluăm piftia infectă din sînge cu pui infect de fast-food. Mai întîi au început să pice automatele de comandă, apoi singura angajată de la tejghea a avut o cădere nervoasă și a dispărut în bucătărie țipînd după ajutoare, ca un lider de pluton din Vietnam care încearcă să păstreze linia frontului. Stîrniți, trei elefanți de 300 de kile, per capita, au […]

Moș Crăciun se strecură cu grijă pe țeava îngustă și ieși prin orificiul de aerisire al caloriferului rece. Sigur, pentru bucureșteni era destul de nasol să stea în frig, dar într-un fel bătrînul lapon se bucura. Se săturase de-a lungul secolelor să se tot pîrlească la buci coborînd pe hornuri încinse cu jar. Îmbrățișase progresul cu toată obezitatea lui morbidă și acum aștepta cu interes să vadă ce-o să le mai dea oamenilor prin cap pe viitor. Încălzire solară? Încălzire […]

Am fost la Fisc cu ochi mari și inima zburdalnică, să încerc să recuperez niște bani plătiți în 2012 și recalculați în 2018. Spun “încerc să recuperez” pentru că doar în imaginația mea naivă e posibil așa ceva. Mai întîi, doamna de la ghișeu m-a măsurat din cap pînă în picioare sperînd că am greșit ghișeul, apoi mi-a cerut hîrtiile necesare, precizînd din start: “Stați să vedem dacă sînt recalculări reale, că dacă nu sînt recalculări reale, nici banii nu […]

Boxe. Cui nu-i plac boxele? Pare că principalul vis al omenirii după ce-a descoperit sunetul a fost să-și ia niște boxe mai multe și mai mari decît ale vecinului ca să scoată sunetul prin ele mai tare decît vecinul și să-și impună astfel supremația acustică în cartier. Poate de-aia, mai nou, orice lucru care iese pe piață trebuie să aibă și o boxă incorporată, că niciodată nu se știe cînd ai nevoie de ea. Am văzut rucsacul cu boxă în […]

Klaus Iohannis țîșni dintr-o ferigă uriașă, dar nu cu viteza cuiva care țîșnește cu viteză dintr-o ferigă uriașă, ci mai degrabă molcom și domol, cu viteza cuiva care vrea să fie sigur că a ieșit corespunzător dintr-o ferigă. Ursul o luă la fugă. “Domnule Martin, așteptați o clipă, să vorbim despre alegeri”, apucă Iohannis să strige în urma carnivorului, însă acesta se făcuse nevăzut. Pentru prima oară de la începutul alegerilor, ursul reușise să scape de toți, de Cumpănașu care […]

– Nu vrei să parchezi aici! Omul era calm, poate chiar prea calm pentru verva automobilistică a mîndrei care se încăpățîna să-și urce gipanul de neam prost pe trotuar. Nu prea mult, dar destul cît să blocheze complet accesul sărakilor osîndiți de soartă să meargă pe jos. În definitiv, nu era vina ei. Să renunțe și plebeii ăia să fie săraki și toate se vor rezolva de la sine. Exagerez, desigur. Veriga lipsă dintre cetățean și mahalagioaică nu părea genul […]

Juan Miranda Giorgio Armani, șeful cartelului columbian Popayan, păși hotărît în hala închiriată din Ciorogîrla, cu lanțul de aur greu bălăngănindu-i-se la gît și două gărzi de corp bălăngănindu-se în urma lui. Înăuntru, la o masă scundă, îl așteptau deja Enzo Francesco Stracciatella, directorul regional pe România al mafiei italiene, și Romică Eduard Balaur, liderul temutului clan al Nesportivilor. Cei trei bărbați se salutară din priviri sub lumina pîlpîitoare a becului de deasupra, fiecare conștient de greutatea întîlnirii, un sfat […]

Inspectorul de la Primărie bătu la ușa groasă metalică pentru a treia oară. Nu era ceva neobișnuit ca oamenii să nu-i răspundă. De cînd începuse recensămîntul general al animalelor mici și mijlocii de casă, le văzuse pe toate: pensionari care încercau să-și ascunda pechinezii agățîndu-i de lustră, doamne respectabile care negau că au 49 de pisici în casă – așa miaună ele de foame – și, nu în ultimul rînd, infractori de drept comun care declarau că pisicile lor sînt […]

În încăpere era cald. Atît de cald încît încălțările începuseră se lipească de podea ca niște melci băloși uriași. Bărbatul chel, cu cămașă cadrilată de molton, plecă din dreptul ferestrei și Lavinia înaintă încă un pas spre ghișeu. Era al 664-lea de cînd se așezase la coadă și probabil n-avea să fie ultimul.  Deși simțea că se sufocă, Lavinia mai verifică încă o dată febril dacă are tot ce-i trebuie: dosarul cu șină, verificat, două copii xerox, verificat, timbru de […]

Stăteam pe o bancă în Cișmigiu, cu un porumbel mort la picioare și doi bătrîni îmbrîncindu-se pentru o femeie în fața mea. Da, viața e fragilă la orice vîrstă. Deodată din tufișul din spate au început să iasă chicoteli înfundate și vocile în schimbare ale unor adolescenți rebeli. Unul părea cu bască. “Coaie, a fost blanao, hai să ne mai dăm o dată.” “Men, m-a luat de cap ultimul ride, nu mai vreau.” “Coaie, nu fi trap, men! Hai să […]

Pelerinului curajos care a avut ocazia să viziteze Gara de Nord și împrejurimile în ultima vreme i-a răsărit în cale o oportunitate nouă și irezistibilă: aceea de a intra într-unul din nenumăratele sex-shop-uri din zonă. Da, e adevărat, pe lîngă sutele de farmacii, cazinouri și covrigării, au răsărit și cîteva magazinuțe cochete cu cătușe, chiloți comestibili și falusuri de cauciuc. Și cine nu e interesat? Să zicem că te așteaptă un drum de 25 de ore pînă la Satu Mare […]

Am fost săptămîna trecută la un restaurant libanez care se laudă cu cele mai libaneze mîncăruri libaneze, gătite vreodată la nord de Liban. În meniu, printre multele lucruri evident libaneze, mi-au sărit în ochi și următoarele delicatese orientale: mămăliguță cu brînză și smîntînă, pui Shanghai și pizza mexicană. Ca să nu fac vreo confuzie și să-mi bat joc de bucătăria libaneză, am cutezat să-l abordez pe chelner. “Știți, noi înainte să fim libanez am fost tradițional românesc”, mi-a spus. “Bun, […]

Un elicopter lumină cerul întunecat chiar deasupra capului celor doi bărbați îmbrăcați în haine de camuflaj care se trîntiră în același timp pe burtă, ținîndu-și respirația. Elicopterul trecu și în curînd se așternu din nou liniștea. Doar un coiot se mai putea auzi urllînd în depărtare. Cei doi bărbați își făcură curaj unul altuia din priviri să continue. Ajunseseră prea departe ca să se oprească aici. Unul dintre ei scoase o foarfecă de sîrmă din ghiozdanul celuilalt și tăie gardul […]

Puțin deasupra mării, săpată adînc în malul calcaros al Coastei de Azur, la jumătatea distanței dintre Monaco și Nisa, urcă încet poteca lui Nietzsche, un drum de 2,5 kilometri care pornește din curtea vilei unui domn cu Hummer H2 și se oprește în micuțul sătuc medieval Eze, la porțile restaurantului cu două stele Michelin “Capra de Aur”, care servește iepure la 93 de euro și porumbel la 98 de euro. Se spune că drumul pe poteca asta l-a inspirat pe […]

Mașina trase pe dreapta în stația de autobuz și tînăra femeie deschise ușa din spate ca să coboare. După primul pas țîșni însă înapoi cu viteza unui corporatist care pleacă acasă, trîntind portiera gri și blocînd-o pe dinăuntru. “E un șobolan afară”, chițăi înspăimîntată femeia, în timp ce șoferul de Uber, domnul Bebe, tocmai se întorcea spre ea curios. “Păi, și io ce să vă fac, domnișoară?” “Nu știu, dar io nu ies afară.” “Dar am ajuns la destinație, trebuie […]

Alexandra intră în raionul cu fructe din Kaufland cu grația și eleganța unei antilope care voia să-și cumpere țigări dar și-a adus aminte că vrea și fructe. Simpla prezență printre lăzile cu poame de tot felul o făceau pe Alexandra să se simtă mai sănătoasă și mai plină de vitamine. Poate nici măcar n-avea nevoie de fructe, poate pur și simplu avea nevoie să se tăvălească pe o grămadă de banane și portocale. Chiar atunci însă o rază de soare […]

Viorel bătu pepenele cu degete de expert, ca un spărgător de seifuri care caută punctul nevralgic al broaștei ca să dea lovitura de grație. Marilena, nevastă-sa, își dădu ochii peste cap jucîndu-se cu sandala în praful de pe marginea drumului. Odată pornit în misiunea lui de a găsi pepenele perfect, Viorel era neobosit, obișnuia să hărțuiască trei sau patru vînzători într-o singură zi, cîntărea, mirosea, lingea și ciocănea pînă la 30-40 de bucăți. Prin comparație, în douăzeci de ani de […]

Cei doi corporatiști români se uitară cu jind peste marginea stîncii la marea azurie, traseră cu urechea la ce vorbeau cei șase-șapte turiști, se convinseră că sînt italieni și ruși, apoi își zîmbiră unul altuia și începură să coboare panta domoală spre plajă. După 5.500 de kilometri de căutări, în sfîrșit îl găsiseră: golful perfect în care să-și întindă prosoapele identice de la Decathlon fără să audă boabă de română. Fără nășici care joacă table cu finuții. Fără familii din […]

Hoțul se strecură tiptil în spatele femeii, ca un junghi intercostal provocat de curentul din troleibuz sau de sentimentul de singurătate la mall. Întinse mîna spre geantă ușor și degetele se strecurară în golul lăsat de fermoar, ca brațele unei caracatițe pitice. Cu ultimii microni de unghie reuși să apuce portofelul de un colț, dar chiar atunci lovi sfîrșitul. Două mașini de Poliție cu girofarul pornit frînară simultan, stîrnind o furtună de praf. În aerul înecăcios de vară tîrzie, șase […]