Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Tînărul misterios făcu un semn scurt din mîini și aerul pocni de la electricitatea care i se scurgea prin vîrful degetelor. Obediente, ușile masive de metal se deschiseră și de data asta cu un pufnit pneumatic sec. Apoi jocul se reluă și porțile se închiseră, controlate de aceeași forța supranaturală care se ascundea în cortexul băiatului și care i se prelingea prin nervi, prin sînge și prin limfă, de fiecare dată cînd își împreuna și își îndepărta brațele în fața […]

Radu mușcă plictisit din tortilla lui cu pui rece și brînză telemea, practic o șaorma tristă pentru grași care vor să se păcălească că mănîncă sănătos, dar o șaorma tristă care costă la fel o șaorma veselă pentru oameni revoltați că au băgat manele la Neversea. În timp ce număra în gînd de cîte ori mai trebuie să mestece ca să uite de foame, Radu fu brusc asurzit de debitul logoreic al doamnei blonde cu rădăcini negre de la masa […]

Radu scană miop rîndurile de mașini parcate aiurea din fața mall-ului. Era fix acel moment al zilei în care și-ar fi dorit privirea super-omenească a lui Superman sau măcar ochelarii de soare GUCCI GUCCI GUCCI ai avocatei lui Mazăre, pentru că soarele îl lovea fix în diblă. Resemnat, băgă într-a-ntîia și se hotărî să mai dea o tură, însă chiar atunci se produse minunea. Un Logan bej țîșni din poziția parcat în poziția poluare. Puțin mai fericit decît un om […]

Radu își continuă nonșalant drumul pe o micuță, dar cochetă trecere de pietoni, amplasată strategic între două trotuare, ca și cum cineva s-ar fi gîndit că ăla e un loc bun prin care pietonii să poată traversa în voie. Ca să-și umple timpul pe durata călătoriei, Radu deschise sticla de apă pe care o avea în mînă și o duse la gură, pentru că citise el undeva că apa e bună și fără apă am muri. Undeva pe la mijlocul […]

Am zburat cinci ore cu avionul cu Vlăduț, șase ani, genul copilului: urlător. Din momentul în care Vlăduț a pus piciorul în avion și pînă cînd l-a părăsit, întreaga sa existență la bord a fost un urlet. Deși temele supărării păreau să fie multiple, cea mai mare dintre ele era că maică-sa nu voia să-i dea măr nici în ruptul capului. Undeva deasupra Mediteranei, în avion s-a creat un grup de intervenție cetățenească, sprijinit din umbră și de stewardese, dar […]

Am intrat în sucursala unei bănci ca să-mi actualizez datele personale, o chestie la care băncile țin foarte mult pentru că aparent sînt foarte mulți clienți care în cinci ani își schimbă adresa, numele, sexul și ocupația, dar continuă să plătească ca fraierii la același credit. În orice caz, în agenția asta era atmosferă de sărbătoare, toată lumea părea că așteapăt ceva cu nerăbdare. Am bănuit că-i pauza de masă, dar m-am înșelat amarnic, era domnul curier, pe care instantaneu […]

Am fost în week-end într-un parc de aventuri, adică – în cuvinte de oameni normali – un loc de joacă scump pentru adulți. Și dacă ar fi vorba doar de adulți ar fi OK, dar nu știu cum se face, dar genul ăsta de locuri sînt un magnet pentru corporatiști dornici să-și impresioneze colegele de birou și pentru lideri de echipă care vor să umble cu leadership-ul la vedere în timp ce țipă la subordonați fraze motivaționale fără sens: “Nu […]

Potopul de săptămîna trecută, la fel ca eclipsa și dispariția dinozaurilor, m-a prins într-un autobuz 368 în drum spre centru. Era un autobuz din ăla nou Otokar, care aparent suferă de probleme și în condiții normale, d-apăi în condiții de stres. În mod miraculos, balena asta albastră a navigat fără probleme peste fluviul Locotenent Nicolae Găină, a țopăit vesel peste marea Răzoarelor și a plutit zglobiu peste cascada Pandurilor. Am coborît pe o insuliță verde de la Eroilor, gîndindu-mă că […]

Am stat sîmbătă după-masă o oră întreagă blocat în lift. Știți poveștile alea horror cu oameni blocați în lift care se sufocă, au atacuri de claustrofobie în lumina pîlpîitoare a neonului sau, mai rău, trebuie să socializeze cu alți oameni blocați în lift? N-a fost așa. A fost de-a dreptul plictisitor. Liftul s-a blocat undeva între patru și cinci. Am apăsat pe toate butoanele posibile, inclusiv pe alarmă, după care am sunat la depanaj, care a promis că vine să […]

La parterul blocului meu e o școală generală, iar lipit de școala generală e un loc de joacă ce se umple în fiecare pauză cu copii și răcnete. Dacă cineva mi-ar fi povestit înainte să mă mut că răcnetele de copil circulă cu o viteză dublă față de viteza sunetului pînă la etajul șase, după care intră pe geamul întredeschis și explodează cu toată forța, ca o rachetă inteligentă, dirijată prin satelit de americani, nu l-aș fi crezut niciodată, dar […]

În prima zi după Paște am intrat într-un supermarket “no-name” de cartier, pentru că era singurul deschis pe o rază de cinci kilometri. N-am nimic împotriva supermarket-urilor “no-name” de cartier. Dimpotrivă, puțină diversitate nu strică, dar ăsta arăta ca o clonă de Mega Image care făcuse pui cu un Carrefour Express și după aia puii ăia se coțcăiseră cu un Profi. Singura diferență e că, spre deosebire de marile lanțuri, la ăștia la raionul pui morți mirosea a pui morți, […]

Am stat în vacanța de Paște în gazdă la o tanti foarte drăguță și săritoare, care ne-a pus la dispoziție totul ca să ne simțim confortabil. “De-aici controlați centrala, aici bateți de două ori dacă nu e caldă apa la duș. Aici am ascunse niște dulciuri dacă vi se face poftă. A, și-am uitat să vă zic să nu vă apropiați de chiuveta din bucătărie.” “De ce?”, am întrebat noi, anticipînd o problemă de țevăraie sau măcar o interdicție religioasă […]

Săptămîna trecută a fost Școala Altfel. De unde știu c-a fost Școala Altfel? Pentru că, brusc, eu și toți copiii din București am început să frecventăm aceleași locuri selecte de băut cafea în timpul zilei. Iar copiii din ziua de azi sînt foarte OK, nu înțeleg de ce se tot plînge lumea că sînt așa și pe dincolo. De exemplu, am auzit următoarea discuție foarte pragmatică între niște puști de liceu: “Eu dacă iau 3 la franceză, rămîn corijent, nu […]

Am fost săptămîna trecută la un spectacol. Nu contează ce spectacol. Genul de spectacol la care stai pe un scaun, te uiți la ceva și la sfîrșit, dacă ți-a plăcut, aplauzi. Dacă nu ți-a plăcut, pleci la pauză. Lîngă mine erau un el și o ea care filmau cu telefonul și au filmat tot timpul. Dar nu genul de filmat discret în care te prefaci că te uiți la telefon și din cînd în cînd mai bagi cîte un “record”. […]

A venit o doamnă la mine, în metrou: “Pește”. “Nu, Berbec…”, zic io, încrezător în faptul că Neti Sandu îmi zisese că Mercur e în casa banilor și habar n-am ce înseamnă asta. “Pute a pește! De la tine!” Mă miros neîncrezător, destul de sigur că făcusem duș de dimineață, după care într-adevăr simt și eu mireasma morții dîndu-mi tîrcoale, ca ANAF Sector 4 la contribuțiile sociale din 2014. Îmi scot ghiozdanul cu o bănuială sumbră și văd o spîrcîială […]

Nu știu oamenii din Cluj ce probleme au la metroul lor, dar la metroul din București, mai precis la Piața Victoriei, singura piață din România botezată după un salam, în care lucrează niște cîrnați, există o problemă recurentă cu oamenii care dau să cadă de pe peron. O fi efectul “fluture”, care zice că dacă un fluture bate din aripi în Brazilia, unda de șoc va provoca sigur o reacție în lanț care va duce inevitabil la o defecțiune pe […]

În fiecare zi trec, la metrou, pe lîngă un butic cu de toate. Nu știu dacă vă mai amintiți buticurile cu de toate, dar imediat după Revoluție erau văzute ca niște ambasade ale unui trai mai bun. “Poftim? Un magazin care vinde dulciuri turcești, blugi, radiere, dresuri de damă și jucării chinezești, toate la un singur loc? Fugi de-aici, dom’le, că nu există așa ceva! Dac-ar exista ar însemna c-am reușit în viață.” Între timp, magazinele cu de toate au […]

Ca utilizator feroce de smartphone nu cred c-am vorbit mai mult de 15 minute la telefon în ultima lună, în total. N-am avut nevoie. Am revenit la epoca de aur a scrisorilor în care ne trimitem unii altora hălci de text, pe cinșpe chat-uri și platforme sociale diferite ca să evităm să vorbim unii cu alții. E sociopat, dar cui îi pasă? Așa am ajuns din greșeală, într-o zi, în agenda telefonului, unde am descoperit o cohortă de supereroi Marvel […]

Am văzut recent pe Netflix un documentar despre conspiraționiștii pământului plat. Se numește Behind the Curve (Orizontul plat). Îl recomand. Filmul răspunde, într-un mod captivant și comic, la câteva întrebări elementare: cine sunt ei, ce cred și ce vor. În plus, ilustrează foarte bine o trăsătură pe care-o au toate mișcările conspiraționiste: nevoia afectivă de a crede într-o conspirație, o nevoie care te face apoi imun la orice infirmare știițifică, la orice demonstrație cu logică și fapte că tu, de […]

Am un McDonald’s în apropiere și uneori mai trec pe-acolo dimineața, să mănânc ceva pe fugă sau să beau o cafea. Trebuie să recunosc: micul dejun de la McDonald’s e decent. O fi oribilă mâncarea în restul zilei, când toate senvișurile au o chiflă dulceagă și-s pline de sosuri scârboase, dar dimineața chiar poți să mănânci ceva vag rezonabil. Loc să ai. Și aici ajungem la adevărata problemă. În general, în McDonald’s-uri n-ai loc de puștime. Preșcolari pe care-i aduc […]

Editoriale
  • Părinteasca dimîndare

    16 iulie 2019

    Simona Halep i-a bulversat pe englezi cînd le-a povestit că România, care-i cea mai mare producătoare de iarbă cu scaieți din Europa, nu are nici un teren de tenis cu […]

  • Alianța morților

    16 iulie 2019

    Al doilea mandat Iohannis își aruncă umbra împietrită peste următorii cinci ani românești. După calcule și arestări, fatalitatea are acum înfățișarea drobului de sare. Se pregătește perpetuarea unui alt președinte […]

  • Iar ne fug investitorii

    16 iulie 2019

    Cică ExxonMobil ar cam vrea să se retragă de pe platoul continental al Mării Negre. Cel puțin așa spun sursele publicației specializate Gas4Media. Publicație care nu uită să ne amintească […]

  • “Cine rîde undeva în lume, rîde de mine!” (Rainer Maria Rilke)

    9 iulie 2019

    Legea recunoștinței, conform căreia copiii care nu le vor cumpăra părinților loviți de Alzheimer înghețată pe băț vor fi deferiți Justiției, mi-a amintit de șocul pe care l-am trăit în […]

  • Isărescu al șaselea, unicul

    9 iulie 2019

    Între comunism și ziua de mîine, istoria a aruncat iarăși o punte de rău augur. Parlamentul României a pus, pentru a șasea oară, un informator al Securității în fruntea Băncii […]