Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

O să se schimbe multe cu noi după coronavirus. Și nu mă gîndesc doar la chestiile evidente, gen doi ani de-acum înainte o să avem o dietă bazată exclusiv pe spirt, lămîi și făină, ci și la interacțiunile dintre oameni. Vorbeam zilele trecute cu un amic la telefon și la un moment dat a strănutat cineva pe fundal. Ne-am oprit amîndoi tensionați: „A fost de la tine sau de la mine?”. „Nu știu, a fost de la tine sau de […]

M-am întîlnit la coadă la sfîrșitul lumii cu un prieten pe care nu-l mai văzusem de mult. Eu aveam în coș o sticlă de prosecco și două pungi de popcorn cu cașcaval, el avea niște icre și o brînză Brie. În jurul nostru, oamenii dărîmau munți de făină și mălai și se băteau la propriu pe ultima pungă de lămîi. Ne-am uitat fiecare în coșul celuilalt, am rîs de situație și de faptul că o să murim de foame, ne-am […]

Am văzut într-o stație de autobuz o reclamă la o îndrăgită băutură carbogazoasă, care pe vremuri se făcea cu cocaină, care certa trecătorii că sînt proști și, deși scrie pe toate gardurile că există o variantă și fără zahăr, ei tot nu cred că n-are zahăr. Ca reclamă, ea funcționează. Mi-a atras atenția suficient de mult timp cît să o țin minte și să scriu despre asta. Pe de altă parte, m-a enervat suficient de mult ca să mă gîndesc […]

La metrou la Unirii e un moșulică cu căciulă rusească pe cap, care schingiuiește o vioară. E genul de artist al străzii benign și de încredere căruia mai că i-ai da bani, chit că știi foarte bine c-o să-i bea. „Ia, bre, de-aici, măcar ai un număr OK, valoare de producție bună, oferi ceva la schimb societății. Bravo, ai stil!” De două ori am fost foarte-foarte aproape să mă scotocesc după mărunțiș să-i dau ceva și de fiecare dată a […]

Am mai vorbit despre asta, dar cred că-i timpul să vorbim din nou. Adevăratul pericol care ne paște pe termen scurt nu e coronavirusul, nici încălzirea globală, e moda imbecilă de a băga boxe și beculețe în orice, inclusiv în lucrurile care nu au nevoie de boxe și beculețe. OK, poate că-i normal să avem pionieri ai muzicii electronice pe trotinetă, care merg cu 30 la oră pe Calea Victoriei ca sălbaticii din Mad Max. Poate nu-i ieșit din comun […]

Habar n-am dacă o să supraviețuim epidemiei ăsteia de coronavirus. Dacă îl întrebi pe șoferul de taxi cu mască cu care am mers săptămîna trecută, n-avem nici o șansă și sîntem deja cu un picior în groapă pentru că a văzut el pe Facebook că virusul a scăpat din laboratorul lui George Soros și se știe că Soros are boală pe noi, românii. “De ce are boală pe noi?” “Că e ungur, bineînțeles.” “Credeam că-i american.” “E și american, dar […]

M-am intersectat pe o stradă întunecoasă cu doi băieți neînțeleși de societate. Genul de băieți care se duc la barbershop și își fac fulgere cu mașina de tuns pe tîmple. Genul de băieți cu sprîncenele pensate, gleznele goale și pantaloni cu buzunar pentru caca. Ne-am privit un pic de la distanță, fiecare surprins în felul său că ne-am întîlnit, tocmai pe străduța asta, tocmai acum. Apoi am început să ne apropiem, pînă cînd la mijlocul străduței a trebuit să trecem […]

Am citit de curînd un titlu de tabloid care zicea că “Kobe Bryant s-a prăbușit cu elicopterul la doar opt kilometri de vila Monicăi Gabor din Malibu”. Dincolo de emoțiile sincere care m-au încercat atunci cînd am aflat că Monica a trecut atît de aproape de o catastrofă și de momentul în care m-am scărpinat în cap, gîndindu-mă că o exprimare mult mai corectă ar fi fost “vila în care locuiește și Monica Gabor”, mi-am dat seama că de-asta nu-mi […]

Range Rover-ul negru se strecură lin în coloană cu grația unui bombardier B2 care intră înapoi în formație. La volanul lui, un domn distins, probabil un James Bond de Corbeanca, își strînse mîinile pe volanul de piele, făcînd mănușile de vițel să scîrțîie ușor de plăcere. Pe banda din dreapta lui, doi muncitori într-un Citroën salvat de Aliați în momentul recuceririi Parisului, oftară la unison în timp ce inspectau jantele cromate de 20 de inci. “Și ce dacă are ditamai […]

În tunelul infinit dintre stațiile de metrou Unirii 1 și Unirii 2 oamenii se scurg în tăcere, într-un șarpe fără cap și fără coadă. Gecile cenușii le foșnesc la fiecare pas, ochii le strălucesc în telefoane. O singură pată încearcă să-și facă loc: o fată cu geacă roșie care trage de lesă un maidanez flocos cu urechi zbanghii și coadă grasă. Potaia se uită amuzată, cu limba pe-afară, la roboții din jurul ei, în timp ce fata o strunește ca […]

Bărbatul tînăr trecu cu atenție pragul garsonierei din Militari, cu mare grijă să nu dea cu capul de pragul de sus. Apoi se opri lîngă agentul imobiliar scund și gușat care admira resemnat interiorul întunecos și umed, la fel ca sufletul lui. “Io vă zic de la început, nu-i un palat. Aveți o chiuvetă care curge, cine-a montat geamurile le-a pus greșit și, dacă vă întrebați ce-i pata aia, a murit acolo un pensionar de 86 de ani.” “Nu contează! […]

Sfîrșitul lumii a venit pe 2 ianuarie 2020. Eram cu 15 nefericiți într-o coadă intimă la KFC, încercînd să diluăm piftia infectă din sînge cu pui infect de fast-food. Mai întîi au început să pice automatele de comandă, apoi singura angajată de la tejghea a avut o cădere nervoasă și a dispărut în bucătărie țipînd după ajutoare, ca un lider de pluton din Vietnam care încearcă să păstreze linia frontului. Stîrniți, trei elefanți de 300 de kile, per capita, au […]

Moș Crăciun se strecură cu grijă pe țeava îngustă și ieși prin orificiul de aerisire al caloriferului rece. Sigur, pentru bucureșteni era destul de nasol să stea în frig, dar într-un fel bătrînul lapon se bucura. Se săturase de-a lungul secolelor să se tot pîrlească la buci coborînd pe hornuri încinse cu jar. Îmbrățișase progresul cu toată obezitatea lui morbidă și acum aștepta cu interes să vadă ce-o să le mai dea oamenilor prin cap pe viitor. Încălzire solară? Încălzire […]

Am fost la Fisc cu ochi mari și inima zburdalnică, să încerc să recuperez niște bani plătiți în 2012 și recalculați în 2018. Spun “încerc să recuperez” pentru că doar în imaginația mea naivă e posibil așa ceva. Mai întîi, doamna de la ghișeu m-a măsurat din cap pînă în picioare sperînd că am greșit ghișeul, apoi mi-a cerut hîrtiile necesare, precizînd din start: “Stați să vedem dacă sînt recalculări reale, că dacă nu sînt recalculări reale, nici banii nu […]

Boxe. Cui nu-i plac boxele? Pare că principalul vis al omenirii după ce-a descoperit sunetul a fost să-și ia niște boxe mai multe și mai mari decît ale vecinului ca să scoată sunetul prin ele mai tare decît vecinul și să-și impună astfel supremația acustică în cartier. Poate de-aia, mai nou, orice lucru care iese pe piață trebuie să aibă și o boxă incorporată, că niciodată nu se știe cînd ai nevoie de ea. Am văzut rucsacul cu boxă în […]

Klaus Iohannis țîșni dintr-o ferigă uriașă, dar nu cu viteza cuiva care țîșnește cu viteză dintr-o ferigă uriașă, ci mai degrabă molcom și domol, cu viteza cuiva care vrea să fie sigur că a ieșit corespunzător dintr-o ferigă. Ursul o luă la fugă. “Domnule Martin, așteptați o clipă, să vorbim despre alegeri”, apucă Iohannis să strige în urma carnivorului, însă acesta se făcuse nevăzut. Pentru prima oară de la începutul alegerilor, ursul reușise să scape de toți, de Cumpănașu care […]

– Nu vrei să parchezi aici! Omul era calm, poate chiar prea calm pentru verva automobilistică a mîndrei care se încăpățîna să-și urce gipanul de neam prost pe trotuar. Nu prea mult, dar destul cît să blocheze complet accesul sărakilor osîndiți de soartă să meargă pe jos. În definitiv, nu era vina ei. Să renunțe și plebeii ăia să fie săraki și toate se vor rezolva de la sine. Exagerez, desigur. Veriga lipsă dintre cetățean și mahalagioaică nu părea genul […]

Juan Miranda Giorgio Armani, șeful cartelului columbian Popayan, păși hotărît în hala închiriată din Ciorogîrla, cu lanțul de aur greu bălăngănindu-i-se la gît și două gărzi de corp bălăngănindu-se în urma lui. Înăuntru, la o masă scundă, îl așteptau deja Enzo Francesco Stracciatella, directorul regional pe România al mafiei italiene, și Romică Eduard Balaur, liderul temutului clan al Nesportivilor. Cei trei bărbați se salutară din priviri sub lumina pîlpîitoare a becului de deasupra, fiecare conștient de greutatea întîlnirii, un sfat […]

Inspectorul de la Primărie bătu la ușa groasă metalică pentru a treia oară. Nu era ceva neobișnuit ca oamenii să nu-i răspundă. De cînd începuse recensămîntul general al animalelor mici și mijlocii de casă, le văzuse pe toate: pensionari care încercau să-și ascunda pechinezii agățîndu-i de lustră, doamne respectabile care negau că au 49 de pisici în casă – așa miaună ele de foame – și, nu în ultimul rînd, infractori de drept comun care declarau că pisicile lor sînt […]

În încăpere era cald. Atît de cald încît încălțările începuseră se lipească de podea ca niște melci băloși uriași. Bărbatul chel, cu cămașă cadrilată de molton, plecă din dreptul ferestrei și Lavinia înaintă încă un pas spre ghișeu. Era al 664-lea de cînd se așezase la coadă și probabil n-avea să fie ultimul.  Deși simțea că se sufocă, Lavinia mai verifică încă o dată febril dacă are tot ce-i trebuie: dosarul cu șină, verificat, două copii xerox, verificat, timbru de […]

Editoriale