Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

– Spune-mi și mie, ce înțelegi tu prin braconaj? îl întreb pe amicul care comanda o bere. S-a făcut cald și pe terasa din port niciadierea Dunării nu mai aduce boarea după care tânjesc toți mesenii. – Tot ce nu este pescuit legal este braconaj, îmi zice el ștergându-se de transpirație cu un șervețel. – Și ce este pescuit legal? întreb eu cu subînțeles. –Bine… Întrebarea ta, doctor Watson, încurcă și mai mult problema, îmi spune el cu ochii la ospătărița care vine cu halba de bere rece. Sunt zeci de mii de hectare de […]

– I-am pus pe cei de la Comisariat să facă o monitorizare a porcilor crescuți liberi în Rezervație, îi zic eu amicului care-și sorbea gânditor cafeaua. Suntem pe o terasă cochetă pe esplanada portului tulcean. E forfotă de turiști care se grăbesc spre navele care îi vor duce într-un aparent templu natural. Dincolo de traseele turistice și de pensiuni, dincolo de canale și de ghioluri este o imensă fermă agricolăși zootehnică. Este un fundal care trepidează abia perceptibil pentru cei […]

Suntem pe canalul Șontea, început de sezon, traseu turistic. Timpul scurs între două bărci cu turiști este de patru minute. Sute de bărci, așa-numitele „Corsare“ cu motoare de 150-200 CP și capacitate de 10-12 pasageri, trec cu viteze ce depășesc fără probleme și 60 km/h. Cronometrăm, numărăm bărcile și încercăm să vedem la modul instituțional ceea ce știam deja. Trecerea unei astfel de bărci, pe un canal relativ adânc și lat, așa cum este Șontea, este un mic dezastru pentru […]

Ședințele în care erau analizate cererile pentru tot felul de autorizații – de la pescuit comercial la incendiere vegetație uscată și până la construcții – au fost pentru mine un prilej extraordinar de a scana oceanul de neputință în care fusese scufundată Administrația acestei Rezervații a Biosferei. Sună pompos asta cu biosfera, dar te lămurești repede cât de complicat este ghemul de combinații, legi, regulamente și apucături care trebuie descâlcit. Iată un exemplu: doi tineri din Sulina și-au construit un […]

Sîmbătă seară, pe cînd se îngîna ora șapte cu ora opt, pofta de-o țigară și lipsa de brichetă mă fac să mă îndrept către patrula de polițist și jandarm și să întreb: “Salut, se poate un foc?”. Polițistul murmură liniștit că n-are. Jandarmul însă e lovit mortal în onoarea lui  de patrulist. Se înfoaie în uniformă, se împurpurează la față și se cocoșește în glas: “Deci în primul rînd se zice «Bună seara» și vorbim respectuos, nu «Salut»! Eu sînt […]

Suntem pe plaja sălbatică de lângă Leahova, mergând între două lumi diferite – una fiind Marea Neagră, cu valurile ei și cu mirosul de alge și sare, cealaltă lume fiind Delta, balta, cu nuferii, mirosul de mâl și de stuf uscat. Suntem în zona strict protejată, undeva spre Gura Portiței, dar nisipul este plin de urme de mașini. E sezonul scrumbiei, iar pe cordonul litoral sunt 25 de mașini ruginite, aparent fiare vechi. Dar sunt funcționale. Au cheile în contact, […]

Sala de la Rezervație este plină ochi cu pescarii veniți la consultările Comitetului Pescăresc. Nu sunt federații și alte asociații conduse de cherhanagii, sunt oamenii așa cum au vrut să vină, cu toate că știu că printre ei sunt și “spioni” și chiar agitatori trimiși de președinții de federații pescărești. – Nu e pește că nu se decolmatează, dom’ guvernator! îmi zice un pescar cu părul alb, bătând cu pumnul în masă. – Și la noi e aceeași situație, îmi […]

Mergeam pe drumul de macadam spre Chilia Veche pentru a mă întâlni cu pescarii de acolo, la invitația primăriței, iar pe la jumătatea distanței am coborât geamul pentru a face fotografii miilor de gâște sălbatice venite aici să se hrănească din brazda proaspăt întoarsă. Hurducăiala mașinii făcea imposibilă însă orice încercare de a obține un cadru acceptabil, așa că i-am făcut semn șoferului. – Oprește, vreau să vedem ce e așa de bun pe câmpul asta,  dacă au venit aici […]

Ajungem la “adăpostul pescăresc”, o casă din cărămidă, cu foișor, livadă și grădină, undeva pe un grind în miezul bălții. Peste țigla din azbest este pus stuf, pereții sunt acoperiți la exterior cu chirpici, să pară lucrare tradițională, de subzistență. Ditamai casa, trei dormitoare cu paturi suprapuse, vreo 3.000 de metri pătrați de teren închis cu gard, platformă din beton, generator de curent, capacitate de cazare opt locuri. Fără acte, fără autorizație. Nimic. Îmi zice cel de la echipa mobilă […]

– Eu vă zic că ăia care fac 25 de tone pe an sunt colectori, nu pescari. Asta dacă nu fac peștele la “punctat”… Nu le știți pe toate, domnu’ guvernator, vă zic eu. Nu ziceți că v-am zis. – La “punctat”? Cum e aia? îl întreb pe pescarul din fața mea. Suntem undeva pe un grind, la un adăpost pescăresc destul de mizer. Evident că nu este o construcție legală, dar pe lângă pensiunile construite fără nici un act […]

Crișan, Mila 23, Sfântu Gheorghe, Jurilovca, Chilia, Maliuc. Locuri în care am fost să mă întâlnesc cu comunitățile pescărești, nu cu asociații sau federații, ci direct cu oamenii. Asta pentru că, practic, cele două federații de pescuit comercial din Delta Dunării nu reprezintă interesele pescarilor, ci pe cele ale președinților de federație, care sunt și șefi de cherhanale. Practic, asociațiile s-au format în jurul cherhanalei care reprezintă un SRL, adică o activitate economică ce se bazează pe principiul profitului. Or, […]

Delta este năvodul și nu tagma guvernatorilor – Domnu’ guvernator…. Nu vă supărați, dar să știți că umblă un zvon prin oraș… Cică o să fiți schimbat până la sfârșitul lunii. Un director de ceva, un pădurar, un funcționar de la minister, un parlamentar binevoitor, un cunoscut dezinteresat din Tulcea, mereu cineva care trebuia să-mi transmită chestia asta, din două în două săptămâni. Și ca să fie amenințarea mai credibilă, trebuia cel puțin o dată pe lună să fie inclusă […]

Când “organul” își ia plasa de la braconier – Și cum facem? îl întreb eu pe șeful de la Jandarmerie. – Trebuie să știm doar noi doi, îmi zice el. Și cei care merg în misiune mâine. Dar ăia trebuie să afle ce și cum abia mâine, când nava pleacă din port. Și așa mă îndoiesc că nu va fi toată Delta în stare de veghe. Au băieți care sunt plătiți doar pentru asta – să stea și să urmărească […]

Undeva pe strada Făinari din București, fix la numărul 17 D, dar fix acolo, e un teatru. Știați? Eu nu, până am primit o invitație. Iar pe mine invitațiile la teatru nu mă lasă indiferent. Să fiu sincer până la capăt: nu doar că nu știam despre teatrul de pe Făinari, dar titlul piesei, Referințele la Dalí mă excită, nu-mi spunea mare lucru. Mi se părea, din start, o piesă mai de puști, așa, care vor cumva să șocheze. Dacă-s […]

Chiar dacă s-a născut creștin, poporul român se află sub semnul propriei Sfinte Treimi – a codrului frățesc, a Mioriței și a Meșterului Manole. Dacă din prima treime nu a mai rămas mare lucru astăzi, fiind trecută prin secure și drujbă, celelalte două  – jalea fratricidului carpatin și repetabilă oroare a zidirii iubirii într-o ctitorie care se năruie cu încăpățânare – sunt mai proaspete ca oricând. Mă opresc în ciobănie, pentru că asta ne-a dat fibra de mămăligari cu bulz […]

Anul ăsta am călătorit mai degrabă spre est. Nu, n-am fost să-mi iau banii de la Putin, ci am umblat mult prin Delta Dunării. Mai mult decât ani la rând. Și nu, nu am umblat pe apă, cum ați fi tentați să gândiți, nici n-am înmulțit pâini și pești. Am fost, de cele mai multe ori, cu treabă. Am scris câteva reportaje, fie pentru Cațavencii, fie pentru Libertatea, am transmis corespondențe din Sulina pentru europarlamentare, am văzut și am scris […]

Am fost în iad. prima dată. Era cald, era cumva bine. Am fost în iad, din nou. Era. Și, cumva, diavolul meu interior mi-a futut direcția: „Coaie, încercăm și altceva? Te-ar deranja dacă te-ai șterge la bot de niște urme de paradis?“. Da, mă, bine… Nu există rai pe pământ. Paradisul? Da, l-am văzut la giratoriul de la Slobozia. Paradis Iulică. Așa îl chema și nici că s-a mai chinuit cineva să-l schimbe. Habar n-am cine e Iulică, deși, sincer, […]

Ne gândim, de cele mai multe ori, că schimbările într-un oraș trebuie să fie radicale, bruște și ample. Am vrea să se crape de ziuă și să vedem că trăim în orașul nostru de vis. Că străzile sunt curate, oamenii sunt politicoși, gropile au dispărut, geamurile strălucesc, gunoaiele stau doar în coșuri și pubele, totul merge șnur. Din păcate, așa ceva nu se va întâmpla. Pentru că lucrurile nu se schimbă peste noapte și nici de la sine, așa cum […]

Râd rar la comedii, în ultima vreme. Alea americane s-a sandlerizat îngrozitor, au coborât umorul la nivelul de înțelegere al unui sugar. Iar alea franțuzești sunt rare. Bune, dar rare. Cât poate și cinematografia franceză să suplinească lipsa de umor a celei americane? Britanicii ar mai avea ceva de spus în domeniu, probabil, dar nu știu de ce nu sunt mai activi. Or mai fi industrii cinematografice prin lume care produc și comedii bune, dar n-am eu acces. Așa că […]

Alpha este un pui de dog argentinian care are patru luni și zece zile. Este deja mare, deși deloc fioros. Când va avea un an, probabil nu va mai arăta atât de drăguț ca acum și va inspira, unora, teamă. Acum, din fericire, nu o face. Se lasă alintat, mângâiat, scărpinat. Sunt copii care au cam înălțimea lui și cărora, fără să le fie deloc teamă, le vine natural ideea de a-l săruta. E un câine norocos, care, însă, mă […]

Editoriale