Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Reportaj printre capodopere

Zoom Reportaj printre capodopere

Mă înseninează miştocarii care lasă miştoul cînd discută despre cărţi şi scepticii care evită cuvîntul căcat cînd vorbesc de ultima lor lectură. Eugen Istodor, care-i întreabă pe mulţi dintre intervievaţii lui din categoria VIP „De ce eşti prost?“, cu cărţile se poartă prevenitor. Aşa cum face cu oamenii obişnuiţi şi cu vieţaşii de la Rahova din reportajele lui. Format şi deformat de cărţi, topit după Istoria lui Călinescu, Istodor s-a gîndit să scrie o carte despre cărţile româneşti care i-au plăcut cel mai mult*.

O istorie adică a literaturii române în care s-a oprit la una sută şi una cărţi, cele mai una şi una din punctul lui de vedere, începînd de la O samă de cuvinte de Neculce şi încheind cu Capcanele istoriei de Lucian Boia. După care canon şi-a ales Istodor cărţile? După canonul lui, din care afli de ce n-au încăput aici Eugen Barbu, Adrian Păunescu ori Augustin Buzura. Din cearta cu Istoria lui Istodor cititorul îşi poate face, cu folos, propria sa istorie, cu autorii care-i plac mai mult. După ce te lămureşte ce i-a venit şi de unde i se trage, Istodor trece la cele o sută una cărţi. Prezentările lui ţintesc (şi ating) esenţialul la milimetru; le ţii minte şi, din cîteva propoziţii, Istodor te stîrneşte la lectură. Dacă totuşi nu te convinge el singur, te îmboldeşte spre bibliotecă persoana care recomandă cartea din partea cititorilor, ceea ce, să recunoaştem, nu se întîmplă în nici o istorie a literaturii de la noi. La sfîrşit, dacă vrei să afli mai multe despre cutare autor, Istodor îţi satisface curiozitatea tot în cîteva propoziţii din care rezultă un portret din cîteva linii, totdeauna surprinzător şi de fiecare dată nimerit. Spre deosebire de istoriile ştiute ale literaturii, care se bat şi în numărul de pagini, ca la licitaţie, 101 cărţi româneşti vrea să-ţi ia piuitul printr-o condensare care să-ţi îngăduie s-o citeşti cap-coadă pe nerăsuflate, ca pe un roman poliţist sau, ţinînd seamă de antecedentele lui Istodor, ca pe un reportaj senzaţional în bibliotecă.

* Eugen Istodor, 101 cărţi româneşti de citit într-o viaţă, Ed. Polirom, 2012.

Publicat în Cațavencii, nr. 48, 5-11 decembrie 2012

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Screenshot
Istorii corecte politic
Carne de pui La Provincia
Big Fish
Editoriale
  • Balada triștilor băcani

    3 septembrie 2024

    Printre dugheni, pe strada Zece mese, acum o sută şi ceva de ani, a fost zărit, cu orbitoare fese, îngerul trist al triştilor băcani. Era un semn al crizei monetare, […]

  • Coridorul Ciucă

    2 septembrie 2024

    E un proiect de infrastructură politică menit să unească două zone defavorizate ale României: PNL și Palatul Cotroceni. Nu s-a făcut licitație, a fost încredințare directă. Se zice că Iohannis […]

  • Galben impostor

    1 septembrie 2024

    Nimic nu pare mai ridicol, în ultima perioadă, decât marota dreptei unite, pe care fel și fel de trompete o flutură în public, provocându-și erecții și visând umed la fotoliul […]

  • Actorul

    29 august 2024

    Azi scriem poezia pe mari bucăţi de pîine, arta-i maşinăria de curăţat cartofi, chiar tu vei fi cartoful sortit zilei de mîine, actor retras ca melcul în pantofi. Iată cum […]

  • Vînătoarea candidatului normal

    26 august 2024

    De mai bine de un an, în codrii sălbatici ai PSD a început o vînătoare grea. Hăitașii au scuturat tufele partidului, au fluierat și au chiuit ca să pună vînatul […]

Iubitori de arta