În negocierile care se desfășoară în prezent pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, România are nevoie mai mult decât oricând de o strategie clară și de capacitatea de a-și apăra inteligent interesele legitime. Viitorul buget nu este doar o dezbatere tehnică, ci și una politică, o negociere care va decide direcția de dezvoltare a României în următorii șapte ani. România nu își permite să exporte scandaluri și conflicte politice, cu atât mai mult cu cât există voci în Europa care insistă asupra unor politici de austeritate, care ar afecta puternic țara noastră, în a cărei economie fondurile structurale joacă un rol extrem de important.
Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 va stabili prioritățile Uniunii Europene pentru următorii șapte ani, într-un context în care competiția pentru resurse este tot mai mare. Apărarea, competitivitatea economică, securitatea energetică și noile tehnologii revendică fonduri suplimentare, iar riscul este ca politicile tradiționale care au contribuit decisiv la dezvoltarea României, precum politica de coeziune și politica agricolă comună, să fie afectate. De aceea, pentru România, negocierile nu pot fi privite de la distanță. Ele trebuie urmărite, influențate și negociate pe baza unor obiective precise.
Victor Negrescu, unul dintre europarlamentarii români implicați direct în aceste discuții, a insistat în mod repetat asupra faptului că viitorul buget european trebuie să rămână un instrument real de dezvoltare și de reducere a decalajelor dintre state și regiuni. Poziția sa este clară: România trebuie să apere fondurile pentru coeziune și agricultură, să susțină o componentă socială puternică și să insiste pentru investiții consistente în educație, sănătate, tineri și competitivitate. Sunt domenii care nu reprezintă simple capitole bugetare, ci condiții esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a țării.
Victor Negrescu, unul dintre cei mai influenți europarlamentari români, este unul dintre reprezentanții României implicați direct în aceste negocieri. Acesta își folosește rolurile instituționale și politice pentru a susține prioritățile importante pentru România pe mai multe paliere: agricultură, sănătate, educație și dimensiunea juridică a viitorului cadru financiar.
În calitate de raportor al Comisiei pentru Afaceri Juridice, Victor Negrescu a redactat și negociat avizul privind Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. În Comisia pentru bugete, este raportor pentru evaluarea bugetară privind viitoarea politică agricolă comună, document aflat încă în negociere, în cadrul căruia susține protejarea fondurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală, predictibilitatea finanțării, sprijinirea tinerilor fermieri și reducerea diferențelor dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre.
În domeniul sănătății, ca raportor al Comisiei pentru Sănătate Publică, a coordonat poziția referitoare la componenta de sănătate din noul fond european destinat coeziunii, agriculturii și dezvoltării regionale. Printre prioritățile susținute se numără investițiile în spitale și servicii de urgență, medicina rurală, telemedicina, prevenția și pregătirea și păstrarea personalului medical.
În domeniul educației, prin Intergrupul pentru Viitorul Educației și Competențelor, pe care îl co-prezidează și care reunește peste 100 de europarlamentari, Victor Negrescu promovează creșterea investițiilor europene în educație, formare profesională și competențe.
Rolul său depășește însă activitatea din comisiile Parlamentului European. În calitate de vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni și președinte al rețelei PES dedicate Cadrului Financiar Multianual, Victor Negrescu participă la coordonarea poziției social-democraților europeni în aceste negocieri. Acest rol îi permite să susțină prioritățile României atât prin activitatea legislativă, cât și prin construirea alianțelor politice necesare la nivel european.
Una dintre ideile importante susținute de Victor Negrescu este aceea că Europa nu poate avea ambiții mai mari cu resurse mai puține. În condițiile în care Uniunea își asumă noi responsabilități, de la apărare la tranziția energetică și competiția globală, reducerea bugetului european ar însemna, inevitabil, diminuarea capacității sale de acțiune. Pentru state precum România, care încă au nevoie de investiții masive pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare, această discuție este cu atât mai importantă.
În același timp, România trebuie să fie atentă la modul în care vor fi administrate fondurile europene. Tendința de centralizare și de concentrare a resurselor în mecanisme naționale unice poate reduce rolul regiunilor și al comunităților locale. Victor Negrescu a pledat pentru implicarea reală a autorităților locale și regionale, pentru transparență și pentru păstrarea predictibilității în accesarea fondurilor. Este o poziție importantă pentru o țară în care o parte semnificativă a dezvoltării locale din ultimele două decenii a fost posibilă datorită investițiilor europene.
Miza negocierilor este mult mai mare decât distribuirea unor sume într-un tabel. De viitorul buget este legată în mod direct capacitatea României de a construi autostrăzi și infrastructură, de a susține comunitățile mai puțin dezvoltate, de a investi în educație și sănătate, de a sprijini fermierii și de a crea oportunități pentru tineri.
Politicienii români trebuie să înțeleagă că interesul național nu se apără prin declarații făcute după încheierea negocierilor, ci prin prezență, competență și capacitatea de a construi alianțe înainte ca deciziile să fie luate. Europa este o familie, însă în cadrul acestei familii fiecare stat își urmărește propriile priorități, iar România nu își poate permite statutul de spectator. Are nevoie de o poziție coerentă, de obiective clare și de reprezentanți capabili să transforme interesele naționale în argumente și alianțe europene.
Viitorul buget al Uniunii Europene este una dintre aceste negocieri decisive. Iar România trebuie să intre în ea pregătită să negocieze, nu doar să accepte rezultatul negocierilor altora.
Material realizat în cadrul unei inițiative editoriale cu finanțare europeană.