Comercianții care vând glume cu Fuego în apropierea sărbătorilor de iarnă au început să comercializeze și poante plantate în ghiveci, pentru ca românii să le poată folosi și la Crăciunul viitor. Ei spun că au luat această decizie deoarece au remarcat că glumele mai vechi cu Fuego merg și acum, lumea considerându-le la fel de amuzante.
”E păcat să dai banii pe o anecdotă haioasă cu melodia Împodebește, mamă, bradul, pentru ca apoi să o arunci la gunoi. Ați văzut cum arată Bucureștiul după Sărbători? Toate ghenele și aleile dosnice sunt pline de glume ofilite cu Fuego, pe care oamenii le-au aruncat ca să nu le facă mizerie prin casă”, povestește cu comercian din piața 1 Decembrie.
Etnologii spun că glumele cu Fuego reprezintă un obicei păgân, pe care l-am moștenit de la vechii daci. ”În antichitate, strămoșii noștri alegeau la întâmplare un rapsod anost și ușor ridicol, pe seama căruia făceau tot felul de poante random. Cei mai expuși la acest tratament erau cântăreții de latino, deoarece cântau în latină, limba dușmanilor de moarte ai dacilor”, povestește antropologul Paul Surugiu, de la Muzeul Țăranului Român.
Anual, aproximativ 5 milioane de români râd cu poftă la glumele cu Fuego, continuând să păstreze această datină străveche deși multe dintre ele n-au niciun haz.
