„Rușii nu ne dau afară din țară“ a devenit mantra izbăvitoare a suveraniștilor. O liniștire nătângă, cu mult lipici la popoarele cu un fetiș patologic al victimei. Un băț băgat prin gardul conspiraționiștilor, care încep să suspecteze că, în materie de suveranism, cea mai suverană în România este prostia. Părerile, asemeni celor două emisfere ale „turului 2 din ânapoi“, sînt împărțite.
Rușii nu ne dau afară din țară. Au la dispoziție Gherla, Aiud, Sighet, întreagă pustietatea Bărăganului sau un alt canal Dunăre-Marea Neagră. Totul, desigur, în numele științei, pentru că știința va progresa grație înțelepciunii ruse. Cică experimentul Pitești a fost un succes la vremea lui.
Rușii nu ne dau afară din țară. Pentru că rușii sînt o națiune unită întru civilizație, așa cum era și națiunea austro-ungară, deși era două. Și civilizația, atâta cât o pot ei înțelege, se clădește cu iobagi și mujici, forță de muncă brută și ieftină, ținută în puful lipit pe talpa cizmei, hrănită cu bătaie și luminată cu negura ignoranței.
Rușii nu ne dau afară din țară. Pentru că ar fi păcat ca puhoaiele alea de doctori și ingineri din fundul Africii și buricul Arabiei să aibă parte de concurență în Europa deocamdată civilizată. Dar nu-i nimic, mai e timp. Să lăsăm natalitatea imigrantă să-și facă datoria.
Rușii nu ne dau afară din țară. Democrația a făcut asta, nu-i așa, cu sărăcia, șomajul, corupția și stresul cotidian pe care ea le-a adus, nu securismul, nu lichelismul, nu sistemul bazat pe mizerie și gunoi, nu toate porcăriile crescute asemeni mucegaiului negru în comunismul adus de ruși și reciclat drept produs organic în capitalismul sălbatic care i-a urmat. Jos democrația! Să vină rușii să facă dedemocratizare și la noi! Diana Pauker și cu POT bagă spaima-n el de vot!
Rușii nu ne dau afară din țară. Pentru că se zice corect „Oblasturile Unite ale Țării Românești și Transilvaniei“. Moldova a fost deja reîntregită ca pe vremea lui Ștefan. Mă rog, acum îi zice Stepka.
Rușii nu ne dau afară din țară. Ne vom da singuri, îngroziți de valul de ură, înapoiere și sărăcie care va veni de la Răsărit pe tancurile armatei roșii de sânge nevinovat și în fața căruia n-am găsit de cuviință să ridicăm nici măcar un dig prăpădit. Și vom fi atât de grăbiți să plecăm, că nu vom mai apuca să spunem „Ultimul stinge lumina“. Și poate e mai bine așa. La cât de scumpă e energia, măcar să-i băgăm în datorii pe nemernici.
J.S.