Caţavencii

S.C. Biserica SRL, acum şi la parterul blocului dumneavoastră

În timp ce majoritatea companiilor laice din România fac zilnic mătănii ca să nu dea ortul popii, Biserica Ortodoxă Română pare în continuare să se descurce destul de bine, pentru o companie finanţată de la buget. Atît de bine încît am putea spune chiar că o duce ca-n sînul lui Avram: nunţile, botezurile şi înmormîntările curg gîrlă, Catedrala Mîntuirii Neamului e pe vine şi nici celelalte afaceri cu cele sfinte, adică comerţul cu amănuntul, agenţia de pelerinaje şi spălătoria ecologică, nu merg foarte rău. Curioşi să vedem la faţa locului cum merg afacerile lumeşti ale feţelor bisericeşti, am decis să vizităm trei dintre cele mai accesibile puncte de desfacere religioasă.

1) „Odoare Sfinte“, str. 11 Iunie, în spatele Patriarhiei. Comercializează odoare, cărţi, veşminte bisericeşti şi alte obiecte de cult, majoritatea strălucitoare, atîrnate în vitrină şi ino­doare. Tot din vitrină aflăm că se pricep şi la servicii funerare şi curăţat haine ecologic. Aşadar avem de-a face cu un mall bisericesc. Pun ochii pe-un sfeşnic de 1.000 de lei, ideal în orice bucătărie IKEA, şi pe nişte cruciuliţe la 50 de bani, merg ca unse pe parbriz de Dacia. E coadă, un nene cu barbă probează un patrafir. Abandonez şi întreb dacă tămîia e proaspătă. Mi se răspunde că toate produsele corespund normelor de calitate.

2) „Potirul de Aur“, Bulevardul I.C. Brătianu, la Universitate. Au potire, muzică de chillout bisericească şi foarte multă tămîie. Întreb care e cel mai valoros lucru din magazin. Spre surprinderea mea aflu că nu e vorba nici de Credinţă, nici de Harul Divin, ci de un candelabru de 10.000 de lei. De asemenea, aflu că veşmintele sînt doar pentru preoţi, dar la nevoie poţi să cumperi unul pentru o petrecere, dacă promiţi solemn că îl iei pentru un cleric.

3) „Diaconia Casa Eporedia“, Calea Victoriei, lîngă magazinul „Muzica“. Fac şi pelerinaje. Două tanti deghizate în librărese se scuză spunînd că nu pot să răspundă la întrebări fără acordul şefului cel mare. „Acordul Şefului Cel Mare?“ „Nu, nu, acordul şefului de magazin, dar nu răspunde la telefon.“ Noroc că exponatele au preţuri, e 1.100 sfeşnicul. Scump, dincolo era mai ieftin.

Exit mobile version