Filiala Timiș a USR se laudă zilele acestea cu Raoul Trifan, senator. Acesta ar fi, zic useriștii din Banat (care, se știe, e fruncea), unul dintre inițiatorii unei legi prin care se transparentizează cheltuirea banilor publici de către partide. Proiectul de lege, de fapt, căci e departe de a fi devenit lege, încearcă să determine partidele să publice contractele pentru promovare în presă și, în același timp, să determine presa să marcheze corespunzător materialele publicitare realizate pentru partide. Asta ar însemna, pe de-o parte, că aproape 90% din programul televiziunilor de știri ar trebui să fie marcat drept publicitate politică, fiindcă, în definitiv, în țara asta și furturile, violurile sau bătăile între clanuri interlope tot politică sunt.
În campania electorală din 2020, Raoul Trifan a pus în circulație mai multe CV-uri personale (vreo trei la număr), în funcție de necesități. În cel pe care li l-a arătat colegilor de partid pentru a fi desemnat drept candidat, a uitat să menționeze că nu a terminat facultatea și că a întrerupt școala după doar doi ani, lăsându-i să creadă că are studiile de licență încheiate. Când s-a descoperit adevărul, cu două săptămâni înainte de alegeri, era deja prea târziu pentru a se mai opera schimbări în lista de candidați din Timiș, iar Raoul Trifan a ajuns, în cele din urmă, senator.
Dar nu aici este ipocrizia. Acesta este doar un fapt de viață și studii, ca multe altele în cadrul USR. Ipocrizia apare când tocmai USR Timiș vorbește despre cumpărarea simpatiei presei. Căci, chiar dacă în Timiș nu sunt folosiți bani din subvenția de la buget pe care o primește USR pentru a se cumpăra publicitate nemarcată în presă, asta nu înseamnă că nu se folosesc deloc bani publici în același scop.
Aplicând exemplul clasic, deja împământenit în mai toate feudele locale, Primăria condusă de useristul Dominic Fritz nu-și cumpără bunăvoința presei nici cu bani de la partid și nici cu bani din bugetul Primăriei, ci indirect, prin intermediul companiilor deținute de Primărie.
Astfel, o publicație online apărută anul trecut, buletindetimisoara.ro, editată de către Buletin de informare SRL, strânge, din numai cinci contracte cu firme ale Primăriei Timișoara, 111.000 de lei anual.
De la Societatea Metropolitană de Transport, Buletin de Timișoara încasează 12.000 de lei, de la Timpark 13.500, de la Aquatim 9.000 de lei, de la Drumuri Municipale SA 60.000 de lei, iar de la Piețe SA mai ia 16.500 de lei.
Buletin de Timișoara îi aparține lui Eugen Chiosa, fost consilier al ex-președintelui CJ Timiș, Călin Dobra, de la PSD. Dat afară de noul președinte al CJ Timiș, penelistul Alin Nica, Eugen Chiosa s-a convertit la jurnalism, găsind rapid și surse de bani. Și cum sursele de bani sunt în ograda lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei beneficiază de articole binevoitoare în publicația online alimentată de firmele Primăriei.
Cine a crezut că USR nu este în stare să se adapteze la metodele vechii clase politice s-a înșelat amarnic. Deși există varianta ca Dominic Fritz să ne spună că a început lupta cu mafia din interior.
