La congresul PSD, Ciolacu ne-a făcut mai clar drumul spre prosperitate. Iată cum: „Fiecare cetăţean, stabilit legal în străinătate, care se întoarce în ţară, să aibă 10 ani scutiri de impozite pentru banii pe care îi aduce înapoi în ţară. La fel, orice sumă adusă din afară – investiţii, chirii, dividende, orice – să fie scutită de impozit timp de 10 ani”. Adică să-i scutim de taxe pe românii din străinătate.
Lucru în primul rînd comic, fiindcă pe chirii, dividende și orice alt fel de bani aduc ei acasă, românii din străinătate au fost deja impozitați la sursă, în țara gazdă. Altminteri ar fi toți ba în anchete fiscale, ba la pușcărie. Nu te joci cu fiscul britanic, german, spaniol, italian, olandez, francez sau scandinav așa cum te joci cu ANAF-ul nostru digitalizat, împănat cu ofițeri SRI, amante și nepoți politici.
În al doilea rînd se pune întrebarea: de ce să scutești de taxe o categorie a cetățenilor aceleiași țări? De ce să discriminezi și să avantajezi un grup social care a părăsit teritoriul țării și n-a plătit impozite și taxe un număr oarecare de ani? De ce să supraofertezi cetățeni care, plecînd din țară, au produs în PIB, an de an, o gaură de cinci ori mai mare decît sumele trimise rudelor pe circuit extrafiscal? De ce să premiezi în mod abuziv o categorie de cetățeni care nu își asumă povara susținerii statului român și, în caz de război, va privi de la o distanță sigură ideea de a se înrola? Diaspora pe care Ciolacu vrea să o scutească de taxe pe zece ani e, în fond, grupul care i-a adus la putere, prin vot, pe Băsescu și Iohannis, „un turnător și un absent” cum îi denumește Ciolacu. Cetățenii români care n-au plecat în străinătate au fost siliți să îndure 20 de ani de frustrare și sărăcie ca urmare a contribuției electorale a diasporenilor – care, firește, au trăit departe de acest chin.
În al treilea rînd: cine sînt acești oameni ce urmează să fie scutiți de taxe? Mulți, cei mai mulți, sînt cinstiți și corecți, chiar dacă nu atît de corecți încît să accepte că această scutire de taxe e necuvenită, discriminatoare și abuzivă. Dar între ei e un puhoi de infractori, adică „oameni de afaceri” care și-au mutat agoniseala penală în Monte Carlo, Dubai, Abu Dhabi, Qatar, Insulele Cayman, statul Delaware, Jersey, Guernsey, Insulele Virgine, Liechtenstein, Luxemburg și celelalte paradisuri disponibile. Cine sînt ei? Sînt clienții politici ai Puterii, săgețile mai-marilor de la Victoria, Cotroceni și Casa Poporului, oamenii cărora guvernele le-au dat contracte cu dedicație și ocazii de a fura statul, afaceriștii privilegiați și ocoliți de Justiție, amestecați cu tîlhari de toată mîna, traficanți, proxeneți, mafioți, capi de rețele, urmăriți penal și cu rudele oamenilor politici care nu-și pot aduce în țară banii furați de la buget.
Toți ăștia ar trebui scutiți de taxe pe zece ani pentru ca economia să se miște, cică. Pentru că au lipsit din țară un număr de ani și n-au plătit taxe, vor fi scutiți încă zece ani în caz că se întorc. Ciolacu vrea să premieze, practic, plecarea din țară, abandonul patriei fiscale – pe de o parte – și, pe de alta, furtul de la stat și ascunderea banilor în străinătate. Prosperitatea are, așadar, premise morale bune. Mai ales că din ianuarie 2025 e programat un munte de taxe pentru românii rămași în țară.