Să te temi de brexiți și când fac studii

Se agită din ce în ce mai tare, pe surse, ideea pedepsirii financiare a statelor UE care nu se conformează ideii Comisiei Europene despre statul de drept.

Comisia Europeană este, pentru cei care-și mai amintesc, acel for european alcătuit din oameni care nu au fost aleși de către cetățenii UE, dar care are o putere reală mult mai mare decât Parlamentul European, ai cărui membri au fost aleși direct de către cetățenii din țările UE. Comisia Europeană mai este, de exemplu, cea care, în cazul României, alcătuiește anual un raport în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), trăgându-ne de urechi pentru modul în care ne merge Justiția. Sursele raportului sunt, însă, persoane a căror experiență în domeniul juridic sunt câteva mese luate prin diverse sedii conspirative ale societății civile în compania procuroarei-șefe a DNA. Tot Comisia Europeană este aceea care a fost cea mai apropiată de cetățenii români care au pretins, în 2012, că un proces perfect democratic, așa cum era suspendarea de către Parlament a președintelui Băsescu, urmată de referendumul pentru demiterea acestuia, ar fi fost, de fapt, o lovitură de stat. Când pui la perete un stat în care se acționează legal și procedural, dar aplauzi Parlamentul Ucrainei, care demite ilegal și neconstituțional președintele și-l mai și trimite la închisoare, atunci înseamnă că nu cu Comisia Europeană trebui vorbit serios despre statul de drept, dacă vrei neapărat să porți această discuție.

Ei bine, autoritățile europene neagă vehement că ar discuta despre corelarea fondurilor de coeziune, începând cu exercițiul financiar 2020-2027, de respectarea statului de drept. Dar, în timp ce ele neagă cu o mână, pe cealaltă o strecoară pe sub masă spre diverși aleși ai sorții, cărora le comunică mecanismul după care va funcționa această corelare pe care fățiș o neagă. Astfel, Comisia de la Veneția ar urma să alcătuiască un raport asupra respectării statului de drept în diverse țări, iar Consiliul Uniunii Europene ar urma să voteze dacă un stat găsit cu hibe la statul de drept de către Comisia de la Veneția mai primește sau nu fonduri de coeziune.

Cum definiția statului de drept este vagă, vastă și flexibilă, dacă această măsură chiar s-ar pune în practică, multe dintre țările UE ar ajunge la mâna unor nealeși, transformați peste noapte în judecători supremi ai bunăstării necesare cetățenilor UE. Culmea e că cel mai recent studiu care susține necesitatea corelării dintre statul de drept și fondurile de coeziune vine de la o organizație din Marea Britanie, țară ce tocmai nu va mai fi parte din UE. Dar asta nu-i împiedică pe membrii Center for European Reform din Londra să aibă păreri ferme despre statul de drept din restul Europei, recomandând ferm Comisiei Europene să mai taie din banii ungurilor, ai polonezilor și, poate, în viitor, ai românilor, pentru că derapează de la regulile statului de drept.

Ca un fapt divers, la prezentarea raportului “Pot fondurile europene să promoveze domnia legii în Europa?”, prezentare ce a avut loc pe 22 noiembrie, prima care a sărit să dea la gioale Ungariei cu fondurile UE, acuzând că acestea merg, în Ungaria, pe o filieră coruptă, la firme care susțin partidul de guvernământ și pe Viktor Orbán, a fost Heather Grabbe, reprezentantă a Open Society Foundation. La noi în țară, când apar atât de vizibil personaje interesate direct să atace un stat care, la rându-i, le atacă finanțatorul, li se strigă de la galerie: “Mai răsfirați, băi, mai răsfirați!”.