Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Șase sași în șase saci de bani. Grupul german din jurul lui Iohannis

Zoom Șase sași în șase saci de bani. Grupul german din jurul lui Iohannis

Klaus Iohannis a fost mereu înconjurat de rude, prieteni, oameni de afaceri. Mai toți, sași. O relație specială, clădită în timp, în jurul intereselor financiare. În centrul atenției, banul public. Primăria Sibiu a fost un magnet pentru toți. Iohannis, primar, prietenii lui, clienți ai administrației locale. Din punct de vedere politic, membri ai FDGR sau PNL. Dintre aceștia, s-au remarcat Stephan Braune, Werner Keul, Andreas Huber, Michael Schimdt și Jürgen Porr. Braune, regele imobiliarelor, Keul, prințul  construcțiilor, Schimdt, patronul mărcilor germane, Huber, consulul relațiilor cu Austria, și Porr, doctorul de familie al Iohannișilor.

Regele imobiliarelor

Braune s-a dovedit a fi unul dintre samsarii imobiliari ai retrocedărilor din Sibiu. Acesta s-a împroprietărit cu multe terenuri și imobile rezultate în urma restituirilor realizate de Primăria Sibiu, în vremea lui Iohannis. Cei doi, prieteni din anii ’90, au conlucrat la punerea în aplicare a restitutio in integrum”. Iohannis retroceda unor foști proprietari, iar Braune cumpăra, de multe ori pe baza unor precontracte de vânzare-cumpărare. Totul, bine organizat, în bună înțelegere și profit.

Un asemenea caz ilustrativ este afacerea “Curtea de Fier”. Pentru ca Braune să devină noul proprietar al imobilului din strada Avram Iancu nr. 1-3 (spațiu închiriat acum unui hypermarket), a lucrat întregul aparat administrativ al Primăriei. Pe parcursul a 24 de ore, în a treia zi de Crăciun în 2001, au fost întocmite, într-o suspectă grabă,  actele de retrocedare, vânzarea-cumpărarea către Braune și intabularea deja, pe numele acestuia, a imobilului. Adică, într-o singură zi, procura pentru Grusea Emil, din partea proprietarului de drept Forek Gertrud Therese, întocmită în Germania, traducerea acesteia în România, scoaterea imobilului din Cartea Funciară, contractul de vânzare-cumpărare, intabularea noii proprietăţi.

Totul se petrecea în timp ce personajul principal nu se afla în țară, ci în Germania. Când Braune s-a întors în țară, pe 28 decembrie, lucrurile erau deja puse la punct. Acesta devenise cetățean român cu doar două luni înainte. De toate s-a ocupat celebrul notar Bucșe, care a întocmit toate actele de retrocedare ale Primăriei Sibiu, în regimul Iohannis. Același Bucșe urmărit penal în dosarul afacerilor imobiliare ale primarului din Șelimbăr. La “lucrare” au mai contribuit avocatul Dorin Suciu, secretarul Primăriei, Nicola Iordan, și șefului serviciului juridic, Sorin Nistor. Toți, prezenți la întregul proces de retrocedări din Sibiu.

Acest caz de restituire s-a dovedit a fi unul extrem de controversat, el făcând obiectul mai multor dosare penale, care s-au plimbat de la Ana la Caiafa, cu declinări de competențe de la DNA la Parchet și invers. Până la urmă, totul a fost îngropat la procurorii de la Alba Iulia.

De asemenea, Braune a pus mâna pe sediul Grădiniţei nr. 44 de pe str. Cristian, clădire retrocedată în aceiași termeni. Acum, mai multe firme plătesc chirie serioasă protejatului lui Iohannis. Amintim faptul că aici erau depozitate  materialele din campania electorală ale PDL-ului, până să fuzioneze cu PNL-ul. Alte proprietăți ajunse în portofoliul lui Braune, cam prin aceleași metode: Cetății nr. 36, Martin Hochmeister nr. 2, Lucian Blaga nr. 13, Mitropoliei nr. 29, Munteniei nr. 42 – vila Rochus, Târgul Peștelui,  strada Victoriei nr. 51 și nr. 58, strada G-ral Moșoiu nr. 1. O parte dintre aceste clădiri, revendicate pe numele unei singure persoane: Pantle Raimar Veit Christian Leonhardt din Düsseldorf, Tönisstrasse nr. 3, actele fiind autentificate de același notar, Gabriel Bucșe.

Realizat, sub mandatul lui Iohannis

Cetățeanul german Stephan Braune ar fi ajuns în România imediat după Revoluție, mai întâi cu ajutoare, fiind responsabil, timp de doi ani de zile, cu importul de materiale pentru spitale. Apoi, în 1992, a înființat o firmă de autobuze și troleibuze second-hand, el fiind cel care a “dotat” Sibiul, ani la rând, cu rebuturile casate din Germania. A prosperat în afaceri după ce Iohannis a ajuns primar, fiind unul dintre samsarii imobiliari ai procesului de retrocedări. A ajuns unul dintre cei mai mari proprietari ai Sibiului (clădiri de patrimoniu), încasând sume imense din chiriile percepute. A intrat în politică după 2000, mai întâi a cochetat cu FDGR, apoi a devenit membru PNL, iar datorită prieteniei cu Theodor Stolojan și cu Raluca Turcan a migrat la PLD, ajungând, în cele din urmă, la PDL și ocupând, la un moment dat, funcția de vicepreședinte al organizației sibiene. A finanțat consistent campaniile electorale ale PNL și PDL.

Prințul Târgului de Crăciun

Un alt personaj controversat din cercul de prieteni apropiați ai lui Iohannis este Andreas Huber, finul președintelui, care ocupă funcția de consul onorific al Austriei la Sibiu, din 2011. El este unul dintre liderii locali ai FDGR din 2005, om de afaceri de succes, cu multe contracte pe bani publici. Huber este abonat, în fiecare an, la bugetul Sibiului. Prin intermediul firmei Events for Tourism, finul lui Iohannis organizează, în fiecare an, Târgul de Crăciun. Fără licitație, doar prin încredințare directă. De asemenea, prin aceeași firmă, Huber, tot pe bani publici, pune în scenă o serie de programe culturale, cum ar fi Cibin Fest, un festival de bere. Este de notorietate și relația specială pe care Huber o are cu Gerald Schweighofer, managerul controversatei companii austriece învinuite de implicarea în jaful din pădurile românești. Andreas Huber, sas din localitatea Cristian (județul Sibiu), întors în țară după 1990, face parte din grupul lui Iohannis, fiind văzuți împreună la petreceri private, mai ales de Revelion.

Consultantul Primăriei Sibiu

Werner Keul, vicepreședinte al Fotbal Club Sibiu, este poarta de deschidere a afacerilor în Sibiu. Acum mai mulți ani, reporterii de la un ziar local au descoperit că orice întreprinzător care ar dori să investească în Sibiu trebuie să-i dea un telefon lui Keul pentru a putea rezolva problema. El era cel care intermedia încheierea unei afaceri, negociind în numele administrației locale, deși nu deținea nici o funcție publică. Asta se întâmpla când Iohannis era primar.

O afacere controversată marca ”Keul” a fost construirea, în 2002, a accesului rutier la complexul comercial XXL de la marginea orașului Sibiu, ridicat de firma omului de afaceri sas. Potrivit Administrației Naționale a Drumurilor, soluția pentru construirea accesului rutier era un pasaj subteran. Pentru a scăpa de cheltuielile foarte mari (3 miliarde de lei vechi), el s-a adresat Primăriei (în speță, prietenului său Klaus Iohannis), să mute placa de intrare în Sibiu câteva zeci de metri către localitatea Șelimbăr. Zis și făcut. Treabă nemțească! Acea bucată de pământ a fost trecută în proprietatea administrației locale, la cererea Primăriei Sibiu. Așa, Keul a făcut economii serioase: în loc de 3 miliarde de lei (cât costa pasajul subteran), nu a dat decât 1,4 miliarde de lei.

Ultima dată, Werner Keul a apărut în public, alături de Klaus Werner Iohannis, la inaugurarea, în octombrie 2017, a clubului de golf de la Ciugrud (Alba), aparținând omului de la afaceri de la Transavia, Ioan Popa. Firma lui Keul  ar fi contribuit la construcția resort-ului.

Cumnatul interlopului Usatîi

Un alt prieten generos al lui Iohannis este neamțul Michael Schimdt, patronul companiei reprezentanței Automobile Bavaria în România. Acesta este căsătorit cu Veronica Usatîi, sora controversatului interlop moldovean Renato Usatîi, fugit în Rusia pentru acuze legate de mari fraude financiare. Firma lui Schimdt i-a oferit ani de zile (2007-2014) mașini de lux primarului Iohannis, pe baza unui contract de comodat încheiat cu administrația locală. Neamțul i-a închiriat prietenului său Iohannis un apartament în București, pe perioada campaniei electorale pentru prezidențialele din 2014. Schimdt e cunoscut pentru influența politică pe care o exercită, în numele lui Iohannis, în cercurile de afaceri.

Doctorul familiei

Un alt fin al lui Iohannis, medicul Jürgen Porr, este președintele FDGR. Iohannis i-a oferit această funcție rudei sale după ce el a devenit președinte al României. Porr ocupă și funcția de director medical la centrul Polisano. Cel care a creat Polisano, Ilie Vonica, s-a sinucis acum câțiva ani, după ce procurorii îl puseseră sub acuzare pentru fapte de corupție. Vonica era un apropiat al lui Iohannis.

Jürgen Porr a fost declarat incompatibil de ANI, în anul 2013, în condițiile în care ocupa simultan funcția de șef al clinicii interne de la Spitalul Clinic Județean Sibiu, cea de administrator al unei societăți comerciale și pe aceea de președinte al FDGR Sibiu. În mod ciudat, Porr a fost scăpat în instanță în 2015, deși, în alte cazuri similiare, alți medici au fost condamnați pentru acuzațiile aduse de inspectorii ANI.

2 comentarii

  1. #1

    Să vezi înjurături de la descreierati!

  2. #2

    Bine de tot. Intrebare intrebatoare: Schmidt s-a ajuns cu Dormeo-iubitor-de-BMW de nu mai frecventeaza Planters/Amzei?!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

bt
romania100

Editoriale
  • Sasus captivus

    14 mai 2019

    Dacă C.T. Popescu și Emil Hurezeanu ar fi trăit pe vremea summit-ului de la Maglavit, cînd un cioban mut a purtat convorbiri rodnice cu Dumnezeu, n-am nici o îndoială că […]

  • Mahmurul și-a făcut datoria

    14 mai 2019

    Din denunțurile scoțienilor Walker, Ballantine și Chivas, care au continuat să colaboreze cu ofițerul Traian Băsescu și după ce acesta s-a repatriat de la Anvers, se înțelege că fostul președinte […]

  • De ce nu votez la referendum

    14 mai 2019

    Pe 8 decembrie 1991 împlinisem, deja, de aproape o lună, 17 ani. Și nu aveam drept de vot. Dar am votat, și încă de trei ori, la referendumul pentru Constituție. […]

  • Fiecare om cu tornada lui

    7 mai 2019

    Celebra ospitalitate românească a dat în clocot pe drumul dintre Drajna și orășelul meu de baștină, numit Slobozia. Puțin a lipsit ca tornada ce dansa din buric pe cîmpia Bărăganului […]

  • Cică niște belgieni…

    7 mai 2019

    Un flamand cu înfățișare de rebel surmenat zice despre Laura Codruța Kövesi: “Este acum subiectul unei campanii murdare și al unor acuzații false”. Vorbim despre Guy Verhofstadt, liderul ALDE din […]

romania100