–Băi, deci trebuie s-o auzi pe asta.
–Ce?
–Fii atent ce vorbeau între ei ceilalți ciobani.
–Băi, pe bune, știu că auzi tot felul de discuții pentru că pari o oaie normală și nimeni nu se ferește să spună chestii în preajma ta, dar m-am săturat de bârfă. Nu mă interesează cu cine mai e acum Vitoria Lipan și nici care dintre frații Jderi e, de fapt, adoptat.
–Pff! Habar n-ai ce urmează să-ți spun.
–Poate că nu vreau să știu.
–Fii atent, chestia asta pe care-am auzit-o acum te privește pe tine personal.
–Au vorbit despre mine?
–Numai despre tine au vorbit.
–Ce?
–Ai zis că nu te interesează.
–Nu mă interesează neapărat. Dar dacă tot ai deschis subiectul, acum ar fi ciudat să nu-mi spui.
–Deci vrei să-ți spun sau nu?
–Bine, fie, spune, dacă insiști.
–Nu insist. Doar te întreb. Vrei sau nu să știi ce vorbeau ciobanul ungurean și cu cel vrâncean despre tine?
–OK, vreau, doar ca să terminăm cu discuția asta. Oricum, pun pariu că e o chestie super-măruntă, gen că nu-mi stă bine cu ițarii sau că mustăcioara mea arată ciudat.
–N-ai ghicit.
–Dar ce-au zis?
–Că vor să te omoare.
–Ceeeee?
–Vor să te omoare. Să-ți crape capul cu un topor și să-ți ia toate oile și toți caii și toți câinii și tot ce mai ai tu.
–Chiar au zis ei asta?
–De câteva zile numai despre asta vorbesc.
–Frate, nu-mi vine să cred cu cine am plecat pe munte. Of, dracu’ m-a pus pe mine să mă înhăitez cu străinii. Ce mi-a trebuit mie tovarăș ungurean sau vrâncean? Trebuia să chem eu tot un moldovean, ca mine, poate chiar pe văr-meu din Torino, și-așa zicea el că nu se mai înțelege cu patronul.
–Acum e prea târziu.
–Au spus și când vor să mă omoare?
–Încă nu s-au pus de acord. Nu se-nțeleg nici când, nici cum. Baciul ungurean vrea să-ți taie gâtul ca la miei, în timp ce vrânceanul preferă să lucreze curat și să-ți dea cu toporul în cap.
–Asta înseamnă curat?!
–Nu știu, nu mă pricep. Așa zic ei.
–O, Doamne, în ce m-am băgat! Auzi? Da’ parcă la fel a pățit și Nechifor Lipan.
–Cam așa ceva.
–Și nevastă-sa, Vitoria, ce-a făcut ca să-l răzbune?
–Vrei să-ți zic eu?
–Zi-mi, dacă știi.
–Parcă nu voiai bârfe despre Vitoria Lipan.
–Și ce, asta e bârfă?
–Sunt o biată oaie, nu mă pricep foarte bine, dar mie-mi pare chiar definiția de dicționar a bârfei.
–OK, dacă nu vrei să-mi spui, fie. O singură chestie te rog. Dacă mă omoară ăștia, îngroapă-mă-n dosul stânii, să-mi aud câinii. Bine? Sau și asta e bârfă?