În urmă cu niște ani, ecranele televizoarelor transmiteau un film de acțiune de categorie joasă: golirea vămilor de corupți – elicoptere, autocare, mascați, zeci-sute de arestări, gălăgie maximă, acuzații multe și rezultate puține. Superproducția fusese montată pentru că se apropia marele festival de profil „Primirea în Schengen”, unde România spera să fie, în sfîrșit, selecționată. Da’ n-a fost să fie, pentru că actorii jucau prost, scenariul fusese scris pe genunchi, iar realizarea tehnică era mai slabă decît a unui torrent cu un film tras din sală. În noiembrie 2014, însă, a început să circule un zvon nou: dacă e să cîștige neamțul prezidențialele, atunci veți intra în Schengen în curînd, fără să mai stați în aceeași bancă cu bulgarii. S-a băut atîta șampanie zilele alea, mai ales după victorie, încît efectele au început să treacă de-abia spre zilele noastre. Iar cînd au trecut, dintr-un colț s-a auzit o voce timidă: „Și Schengen-ul? În Schengen cînd intrăm?”. Tăcerea stînjenitoare a celor mai informați și privirile pline de reproș îndreptate spre Vasile Blaga au fost, atunci, destul de grăitoare. Dacă mai ținem mult dosarul EADS la sertar, iar ne-o iau bulgarii înainte.
Schengen și mai cercetați
