Printr-o ciudată distorsionare a înțelesului cuvintelor din limba română, ne-am trezit că, după ce președintele a anunțat, oarecum, un guvern tehnocrat, în fața comisiilor parlamentare au ajuns, la audieri, niște birocrați. În locul specialiștilor cu îndelungată experiență în domeniile lor, din diverse instituții bugetare au fost scoși la iveală întocmitori, semnători și transportatori de hârtii. Unii nici măcar nu și-au definitivat perioade de pregătire în domeniul birocrației instituționale, naționale sau europene, dar asta este, deja, altă poveste.
Precaritatea Guvernului Cioloș se vede și de la distanță, și de aproape, în cele 13 pagini ale progrămelului de guvernare. E drept, Cioloș nu va fi premier decât un an, n-avea rost să întocmească un program de guvernare vast. Nu pentru că un an n-ar fi o perioadă în care să poți face lucruri, ci pentru că nu un guvern de avarie este cel chemat și îndreptățit să facă lucruri. La fel ca în 1991 și în 1999, tehnocratul nu este decât săpunul pe care-l folosesc politicienii din toate partidele pentru a se spăla pe mâini. Nimeni nu vrea să-și mai asume politic guvernarea acum, cu o jumătate de an înainte de locale.
Dar cele 13 pagini ale programului de guvernare Cioloș mai vorbesc despre ceva: presupușii specialiști, așteptați precum Mesia de către poporul ales, nu au absolut nici un proiect pregătit, nici un plan gata făcut, nici o viziune la care să se fi gândit mai mult de cinci minute. Dacă ar fi avut, măcar o parte dintre acestea s-ar fi regăsit în program. Dar nu se regăsesc. Pentru simplul motiv că nu există. Platitudini precum “susținerea fără rezerve a independenței Justiției și a continuării luptei împotriva corupției” poate scrie, în limba de lemn a oengiștilor antici și acceptați, orice elev de clasa a X-a cu exercițiul lecturii. Iar un student din anul al doilea la Drept, care e interesat de meseria lui viitoare și preocupat de istoricul deciziilor Curții Constituționale, ar fi știut și și-ar fi avertizat tehnocratul șef că orice modificare la legea alegerilor locale ar fi legală, desigur, dar nu ar funcționa la localele din 2016, ci de-abia peste un an de la modificarea legii. Deci ar fi valabilă doar pentru localele din 2020, fără alte modificări ale Constituției sau ale pachetului de legi electorale. Dar dacă această observație pertinentă ar fi făcut-o un student la Drept, candidata pentru poziția de ministru al Justiției n-avea cum să sesizeze nuanțele, pentru că domnia sa are multe studii, dar numai de Drept nu. Iar acum se vede că frecatul coatelor pe lângă procurori și judecători nu te face mai inteligent și nici mai informat, dacă nu pui dracului mâna pe carte.
Ideea schimbărilor legislative apare în cel puțin cinci locuri din programul de guvernare al lui Cioloș. Sau apărea, căci până spre orele serii la Parlament ajunsese deja a treia variantă a programului. Să numești miniștri fără să știi nimic despre ei pentru a-i retrage după câteva ore și să propui un program de guvernare pe care să-l schimbi din două-n două ore, asta nu mai e tehnocrație, ci doar pură bătaie de joc.
