♦ Pentru că este, probabil, ultima ediţie a acestei rubrici, vom încerca să ne concentrăm pe lucruri care au şanse mari să se întâmple, chiar dacă pentru asta va fi nevoie de mai mult timp.
♦ De exemplu, compania indiană Tata Motors insistă în ideea sa de a-şi deschide o fabrică în Europa de Est. Cum tablă ar putea să ia pe prietenie de la Mittal, mână de lucru mai ieftină decât în India şi mai necalificată ar găsi cam peste tot, iar şmecheri care să le vândă en-gros terenuri se află destui pe lângă Cluj, sunt şanse mari ca fabrica est-europeană a companiei Tata să se facă la noi, la Jucu. Iar dacă asta se va întâmpla, fie că vor produce acolo modelul lor de jos, Nano, sau pe cel de top, Jaguar, maşinile Tata de Jucu vor fi aproape la fel de ieftine ca telefoanele Nokia produse în acelaşi loc. Şi vor avea, evident, aceleaşi performanţe automobilistice.
♦ Vizita lui Emil Boc printre semenii săi vertically challenged din China s-a soldat cu rezultate senzaţionale, atât după spusele sale, cât şi după cele ale ministrului de Externe, Theodor Baconschi. Am fost anunţaţi că poporul Republicii Democrate Chineze este foarte interesat de cinci investiţii majore. Să vedem cum se vor definitiva ele:
– Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă: vor fi un succes. Dată fiind atenţia pentru detalii a chinezilor, reactoarele vor semăna până la identificare cu primele două, construite cu tehnologie canadiană, doar că vor funcţiona cu ulaniu, care e un soi de uraniu, da’ mai ieftin şi care se decolorează după prima spălare.
– Canalele Dunăre-Bucureşti şi Siret-Bărăgan. Ar putea fi realizate, dar nu pot fi aduşi atâţia muncitori din China. Dacă Băsescu rezolvă mâna de lucru ieftină, din presă şi opoziţie, se face. Dacă nu, nu.
– Hidrocentrala de la Tarniţa: nu cunosc.
– Centura Bucureşti: aici ar putea fi cel mai mare eşec. Pur şi simplu nu există atâtea chinezoaice de 100 de kile, ştirbe şi nespălate cât să acopere chiar toată centura.