Incredibil, dar scîrbos. Leonard Orban a primit aviz negativ din partea Comisiei PE pentru numirea la Curtea Europeană de Audit. Membrii PDL au votat împotriva lui Orban.
Reporter: De ce?
Sebastian Bodu: Interpretînd întrebările dvs. unele prin celelalte, intuiesc că vă referiţi la decizia Comisiei de Control Bugetar a PE de a da aviz negativ propunerii Guvernului României de a-l nominaliza pe Leonard Orban ca membru al Curţii de Conturi Europene. Eu nu am votat, însă am fost în sală la audiere şi la momentul votului. Poziţia mea cu privire la această nominalizare era publică încă din ziua anterioară audierii şi o repet pentru dvs.: consider că, atîta vreme cît Tratatul de Funcţionare a UE cere ca membrii Curţii să provină din rîndul personalităţilor care lucrează într-o instituţie cu atribuţii de audit financiar extern ori să aibă o calificare deosebită în acest domeniu, ne facem de rîs, ca stat membru, trimiţînd o persoană ce nu îndeplineşte aceste condiţii. Cu tot respectul pentru dl Orban, domnia sa este un bun specialist în afaceri europene, lucru pe care nu îl contestă nimeni sau, cel puţin, nu eu. Adică ştie foarte bine cum funcţionează instituţiile comunitare, cu experienţa dobîndită pe timpul cît a fost negociator-şef al aderării, comisar european, consilier prezidenţial şi ministru al Afacerilor Europene. Din păcate, dl Orban nu a fost nici măcar o zi auditor financiar sau finanţist in vreun fel… iar membrii CCE coordonează departamente de auditori, dau indicaţii privind modul de derulare a activităţii de audit financiar şi de aceea tratatul cere ca aceştia să aibă experienţă în domeniu. Dacă dl Orban ar fi avut experienţă într-un domeniu conex (cum spune purtătorul de cuvînt al CCE), adică finanţe publice ori corporatiste, contabilitate sau taxe, din punctul meu de vedere putea fi acceptat drept candidat. Dar nu are. Faptul că, în calitate de ministru, ai în subordine un serviciu de audit intern înseamnă cu totul altceva. Toţi miniştrii au aşa ceva, inclusiv cel de la Cultură şi cel de la Sport. Auditul intern este unul de compleanţă (conformitate) cu reglementările interne. Auditul financiar înseamnă altceva, în speţă verificarea situaţiilor financiare întocmite de management, dacă acestea reflectă în mod exact situaţia patrimonială a entitaţii auditate. Dacă aş fi fost sadic, i-aş fi dat dlui Orban, la audiere, un bilanţ anual şi l-aş fi rugat să îl interpreteze.
Rep.: Aţi vrut să fiţi prost sau să vă prostiţi?
S.B.: Aşadar nu cred că am fost prost şi nici nu cred că am devenit. Fiind a doua oară raportor al PPE în Comisia Juridică pe auditul financiar, cred că ştiu destul de bine ce presupune această meserie. Desigur că prostia urmează să fie atribuită mie sau colegilor mei din PDL, respectiv celor din USL care au făcut propunerea, de către cititorii dvs. (printre alţii), deşi le sugeraţi răspunsul. Din respect pentru ei am acceptat interviul, cu toate că graniţa dintre umor şi insultă a devenit din ce în ce mai fragilă.
Rep.: Românul ia gîtul la români?
S.B.: În ce priveşte pierderea gîtului, propunerea de a-l trimite pe dl Orban la ghilotină a fost luată de Guvern, care a propus un om fără o calificare deosebită în domeniul auditului (sau într-un domeniu conex) în ideea de a vacanta postul ocupat de dl Orban în executivul român şi de a pune în loc un om de partid. Or cînd faci o propunere pentru aşa o funcţie, aceasta trebuie să fie perfectă, fără cusur. Nu am învăţat nimic de la alţii. Nici măcar de la bulgari, care au trimis un candidat beton, după ce au păţit-o în 2009, cînd prima propunere a lor pentru comisar a fost respinsă. În concluzie, un nespecialist în domeniul finanţelor nu are cum să fie membru al Curţii de Conturi Europeane, la fel cum nu poate fi nici la Curtea Europeană de Justiţie, BERD, BEI sau Agenţia Spaţială Europeană, acestea nefiind organisme politice, precum Comisia Europeană, de exemplu. Acolo trebuie să provii dintr-un anumit mediu tehnico-profesional.
Rep.: Ce înseamnă competenţă, demnitate, patriotism pentru dumneavoastră?
S.B.: Competenţă, pentru mine, înseamnă să fii pregătit pentru o funcţie, nu să fii rotit prin toate, cu excepţia funcţiillor politice, dar şi acolo cred că e nevoie de o îmbinare a sprijinului politic cu pregătirea. Demnitate înseamnă, inclusiv în cazul de faţă, să nu abdici de la nişte principii. Aşa scrie în Tratat, aşa facem. Despre patriotism vorbim în vremuri de război sau dacă ne cheamă Dan Diaconescu şi cică salvăm Oltchim-ul din ghearele ciocoilor. În rest, patriotism înseamnă tot competenţă şi principii.