Într-o lume plină de supereroi, în care aproape oricine își poate descoperi o abilitate supraomenească, Jennifer Walters se trezește contaminată cu sîngele vărului ei Bruce Banner, cunoscut public cu numele de scenă Hulk, și devine brusc She-Hulk. Deși, inițial, foarte sceptică, după programul de antrenament cu verișorul care o învață cum să-și folosească superputerile, ajunge mai bună decît el în doar cîteva zile.
Dar domnișoara noastră nu vrea o carieră de supererou. Nuu, femeie puternică și independentă în două corpuri diferite, unul de șoarece de bibliotecă îngropat între cursuri de drept și dosare, altul de culturist umflat de steroizii de la sală, deși poate alterna ușor între ele, cu un control al temperamentului incomparabil față de cel al imprevizibilului Hulk, She-Hulk preferă să rămînă Jen, anonima avocată blocată la bară într-o sală de judecată.
După procesul întrerupt de o superfemeie rea, în care a fost forțată să se transforme în fața tuturor în creatura de doi metri verde de nervi care dă de pămînt cu toți răufăcătorii, She-Hulk primește o ofertă de angajare în firma de avocatură GLK&H, pe postul de șefă a nou-înființatului departament special Superhuman Law Division. Primul inculpat pe care trebuie să-l apere este tocmai inamicul numărul 1 al vărului ei, monstrul Blonsky / Abomination, acum reabilitatul prizonier al unei închisori de maximă securitate, care se căiește, regretîndu-și faptele. Trecînd peste scrupule și resentimente, Jen acceptă oferta, ca să afle imediat că proaspătul ei client a evadat.
She-Hulk: Attorney at Law face o trecere foarte rapidă de la banda desenată Marvel la serialul TV Disney+. În procesul ăsta de transfer supergrăbit se pierd bucăți de poveste, multe detalii și toată credibilitatea, atîta cîtă era. Felul în care avocata verde de furie își dobîndește superputerile e un cadru de cîteva secunde fără prea multe explicații – Jen devine She-Hulk uite-așa, pentru că zice scenaristul, nu prin dezvoltarea naturală a personajului. Superficial și incoerent, cu mesaj infantil, faze ridicole (sacouri pocnite pe corp doar la cusăturile de la nivelul umerilor, adresare directă, aiuritoare, către telespectator, luat drept confident, ca în Fleabag) și animație computerizată foarte slabă (există jocuri video care arată de zeci de ori mai bine), tot ce reușește să fie She-Hulk: Attorney at Law e pseudo-biografia unui soi de Shrek feminin, o parodie a filmelor cu supereroi.
În ultima vreme, se constată o inflație de seriale cu supereroi; valoarea producțiilor a scăzut continuu, cantitatea a fost preferată calității. Fanii comics-urilor old-school privesc siderați cum personajele clasice sînt prezentate acum ca incompetente, luate la mișto de noile vedete avansate la apelul bocancilor, după ce-au primit cadou superputeri, fără să le merite. Se întîmplă așa pentru că potențialul client nu mai manifestă apetit decît pentru fast-food-uri vizuale: publicul căruia i se adresează gunoiul ăsta video, noua generație de telespectatori, are răbdare și capacitate de concentrare doar pentru Tik-Tok-uri de cinci secunde.
She-Hulk: Attorney at Law, 2022-, tentativă de SF semicomic setat în lumea Marvel, creat de Jessica Gao, nouă episoade de 27-35 de minute, difuzat de Disney+.