Simona Tache vs Mihai Radu

Ţi-am dat un ineeel de la cutia de bere…

Toate femeile care au trecut de 20 de ani cară după ele, prin viaţă, basculante de flori uscate, frunzuliţe, scoici, bucăţele de scoarţă de copac, hârtiuţe, crenguţe, pietricele, cochiliuţe de melci, biluţe, rulmenţei, fragmenţele de sticlă colorată, crâmpeiuţe de plastic şi multe, MULTE altele din aceeaşi categorie. În spatele acestei colecţii se află un adevăr tulburător: bărbaţii au priceput, în sfârşit, că tre’ să fie romantici.

 

Prin romantism, bărbatul înţelege obligaţia de a te încărca de câte ori are ocazia cu dovezi ale sensibilităţii lui. Şi, slavă Domnului, are ocazia foarte des. Orice plimbare prin parc conţine momentul acela magic, în care el se apleacă transfigurat, culege o pietricică şi ţi-o întinde cu ochii umezi: „Uite, îţi dăruiesc o pietricică, ca să-ţi amintească de plimbarea asta“. Tu mai ai acasă 8.000 de pietricele, dar n-ai încotro. Te bucuri şi promiţi că o să ai grijă de noua „amintire“. Să o pierzi ar fi ca şi cum i-ai smulge lui inima din piept, ai călca-o-n picioare şi ai arunca-o, aşa, sfâşiată, la maidanezi.

O excursie în Deltă se va termina cu el cu mâinile-n buzunare şi cu tine cărând câteva frumoase amintiri: un smoc de stuf, un cioc uscat de pelican mort, un stâlp de telegraf, un nufăr, o jumătate de vâslă, o şosetă de lipovean…

Sunteţi la o nuntă sau la un botez? Nu trebuie decât să se uite pe masă, sigur găseşte ceva. O floare de pus în piept, o bucată de sticlă colorată, o scobitoare, o frunză de dafin din sarmale. Orice poate fi cules din mediul ambient şi dăruit din toată inima va intra în colecţia de amintiri a dragostei voastre.

 

Ţara te vrea prost şi femeia sentimental

 

Tocmai ai primit un căpăcel de bere şi o bordură? Zâmbeşte şi ai mare grijă să nu le pierzi. În definitiv, nu tu ţi l-ai dorit romantic?

Tocmai o plimbi cu ultimul model de Bugatti pe care i l-ai făcut cadou. La semafor vede o gagică primind de la iubitul ei un coşuleţ cu ghiocei. O auzi spunînd (iar asta doar pentru că maşina are un sistem audio care citeşte gîndurile şi se prinde cînd cineva dinăuntru vrea să vorbească, dînd imediat volumul muzicii mai încet): 

– Ce drăguţ!

Şi parcă i se umezesc ochii.

Maşina pe care i-ai dat-o tu nu e nimic altceva decît un morman de sentimente de vinovăţie – lasă, că ştii tu ce ai făcut – sau un complex freudian, altfel de ce i-ai fi luat una atît de mare?!

E ceva romantic-mizerabilist în sufletul oricărei femei. Ceva ce, de fapt, nu ar suporta niciodată în realitate.

Oricum, dacă-i faci cadou o maşină, se va uita înduioşată la aia care a primit motocicletă, iar pe bulangiul ăla care i-a dat-o îl va considera un adevărat romantic.

Dacă-i vei duce tu o motocicletă, va apărea un alt bulangiu, care-i va duce o bicicletă. Şi ăsta, la fel, îi va rupe sufletul iubitei tale. Îi va aminti de simplitate, de anii studenţiei cînd te-a cunoscut, de vremea cînd nu aveaţi bani şi vă hrăneaţi doar cu sentimente pure, şi cînd, evident, o iubeai. Nu ca acuma.

E la fel ca în cursa înarmărilor, doar că pe invers. Totdeauna se va găsi un romantic care să-i dea femeii lui un cui îndoit de pe marginea străzii, cui care simbolizează absolutul, infinitul şi nemărginirea.

Ideea e că, şi dacă te duci la ea cu o bucată de hîrtie goală, tot se va găsi unul care-i va duce alteia o bucată de hîrtie mai mică decît a ta, şi care va exprima mai bine, mai autentic, mai profund, mai adecvat, mai ingenuu, mai pula mea, adevărata sensibilitate.

Din toate acestea tu nu înveţi decît un singur lucru: se poate face sex şi cu investiţii mai mici.