Răspunde acum, întreabă-mă cum!
Bărbaţii adevăraţi nu se tem de războaie şi nici de nimic altceva. Pentru ei, specialiştii în fashion au inventat mersul la luptă „cu pieptul dezvelit“. Numai ţăranii fricoşi se duc la luptă cu „pieptul învelit“. Băieţii fini şi curajoşi se duc la bustul gol. Nici măcar o eşarfă nu-şi pun, ca să nu se oprească glonţul în ea.
Întreabă-l asta pe orice bărbat şi vei vedea cum se albeşte brusc şi începe să transpire abundent. După care, cu buziţa de jos tremurând, dă să fugă. După care, dacă-i blochezi toate ieşirile, începe să-şi încerce norocul:
– Azi?
– Da, azi.
– Adică chiar azi-azi, nu peste câteva ore, când se face mâine, nu?
– Chiar azi-azi.
– Păi, nu ştiu… E… Anul Nou?
– Nu.
– Paştele?
– Nu.
– Crăciunul?
– Nu.
– 8 Martie???
– Nu.
– Ziua în care se plăteşte întreţinerea?
– Nu.
– Mamă, mamă, mamă… Îmi stă pe limbă, pe cuvânt! Parcă şi anul trecut, şi acum doi ani, am avut aceeaşi discuţie, tot în perioada asta a anului.
– Şi acum trei ani, şi acum patru. În fiecare an.
– Exact. Deci îţi dai seama că ştiu ce zi e azi, nu? Doar că am un lapsus.
Pentru variaţie, încearcă să lansezi întrebarea după ce mai întâi ţi-ai scris pe frunte (mare, cu marker-ul) „E ziua mea, boule!“. Dialogul o să arate perfect identic.
Vine o zi cînd nu-ţi vei aminti
Dacă o ţară ar avea sărbători cîte are o femeie, locuitorii ei nu ar munci nici o zi pe an, ci ar dănţui şi-ar bea tot anul.
O astfel de ţară, pe lîngă Ziua Naţională, ar avea ca sărbătoare şi ziua în care Soldatul Necunoscut a cunoscut-o pe Femeia Necunoscută, dar şi ziua în care a făcut un Copil Necunoscut. Tot o mare sărbătoare ar fi nu numai Ziua Drapelului, ci şi ziua în care s-a născut femeia care a brodat pe o cîrpă însemnele naţionale şi, la fel, ziua în care cineva s-a dus în pădure şi a tăiat copacul din care s-a făcut băţul pe care s-a pus drapelul.
Dar, slavă Domnului, o ţară nu e ca o femeie. Nu de alta, dar am avea o populaţie masculină cu cearcăne la ochi cît roata de tractor şi cu ficatul cît Oana Roman.
Totuşi, asupra bărbatului se fac presiuni cum nu s-au făcut vreodată asupra Avocatului Poporului sau asupra doamnei Aspazia Cojocaru.
Dimineaţa, cînd se trezeşte, primul lucru pe care trebuie să-l facă un bărbat nu este acela de a deschide ochii. De fapt, aceasta ar fi cea mai mare gafă. Rişti, dacă-ţi dezlipeşti pleoapele, să vezi deasupra ta o faţă zîmbitoare care te întreabă „Ce zi e azi?“, iar titulara acelei feţe nu se va mulţumi cu un răspuns de genul „Marţi“.
Ei bine, bărbaţii nu se trezesc mai tîrziu dimineaţa, cum pare la o primă vedere, ci doar mai stau în pat o oră cu ochii închişi şi se gîndesc ce naiba de zi e şi, mai ales, ce se sărbătoreşte. O fi ziua în care el şi aleasa inimii lui au dus pentru prima dată gunoiul împreună? O fi ziua în care el şi-a găsit chiloţii norocoşi fără să scoată toate hainele din şifonier? O fi ziua în care ea s-a speriat de o albină şi l-a sunat să-i spună cît de mult îl iubeşte? Naiba ştie…
Sau o fi ziua în care nu era nimic de sărbătorit, aşa că ea a făcut un tortuleţ de morcovi şi a hotărît să petreacă ziua în casă ca să sărbătorească momentul?