Trei instituții grele ale statului și o gloată de naivi s-au bulucit la priveghiul Antenei 3, ca să pupe mîna unui mort care rîde, cîntă și dansează mai viu ca niciodată.
Președintele, premierul, Senatul României, actori, infractori și analiști de toată mîna, cadre militare în rezervă, oameni în vîrstă, stegarul dac și învățătoarea grevistă au pus umărul la cea mai reușită campanie de marketing a familiei Voiculescu.
Izgonirea Antenelor din clădirea statului e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvîrșire. Pribegia s-a sfîrșit înainte să înceapă, exodul s-a amînat fiindcă executorii egipteni au primit amenințări de la Cei de Sus. Poporul condus de Gîdea nu va rătăci prin deșert patruzeci de ani biblici, pînă ar pieri și ultima vedetă care a mîncat căcat. Nu, el va merge ca și pînă acum pe drumul bătătorit al jegului mediatic, rîzînd în nas prostimii, cărînd în spate profitul nelegitim de simpatie și lefurile de bancher.
Legal, nu sînt multe de zis: ANAF trebuia să recupereze prejudiciul de un an și jumătate. Poți spune că fiscul a încălcat legea întîrziind, nu grăbindu-se. Antenele au avocați mai buni decît are statul și știau cu precizie care sînt pașii executării, dar au lăsat lucrurile să băltească fiindcă aveau la dispoziție melodrama. Cînd te hrănești din circ n-ai voie să ratezi un asemenea spectacol.
ANAF, la rîndul ei, e o instituție sălbatică, gata să se arunce, ca hunii, peste oameni și companii. De la înființare, dar mai ales în epoca Blejnar, fiscul român a fost folosit în intimidarea, jumulirea sau distrugerea firmelor la ordin politic. Brutalitatea și disprețul față de contribuabil sînt monedă curentă la ANAF. Și dacă veneau să-i aducă flori lui Gîdea, inspectorii ar fi lăsat aceeași impresie de orci porniți după pradă.
Tehnic, libertatea presei depinde de sedii și de controale fiscale. Tehnic, mutarea controlului general al unei televiziuni nu se poate încadra în cinci zile. Așa că, din prostia metodologică a fiscului s-a născut alibiul Antenelor și țipetele lor țigănești.
Libertatea presei e un slogan pur ca ambrozia, din care politicianul gustă cînd are ocazia, ca să-și repare ridurile săpate de minciună. Apare în studio la Gîdea mînjit pe la bot de libertate și are sentimentul că i s-a iertat jaful. La ieșire din platou, cînd luminile s-au stins și prezentatorul îl conduce pe invitat la jeep, se aude întotdeauna un rîgîit și se simte în aer damful cauzelor bune.
Dar libertatea presei are și un înțeles dureros, acela al dispariției și al morții, acel înțeles pe care servitorii boieriți al securistului Voiculescu nu l-au încercat niciodată.
În lumea reală, Antenele nu au fost nicio secundă în pericol să-și înceteze emisia, n-au trecut nici măcar la distanță pe lîngă soarta unor publicații executate în plină zi de instituțiile statului la ordin politic.
În lumea reală, vedetele Antenelor n-au înfruntat vreun risc – afară de acela, poate, de a încasa lefuri mai puțin mari după ce de șantajul și scutirea de taxe n-au mai fost surse de venit.
Se poate ca jurnaliștii Antenelor, cei de sub clasa privilegiată a lingăilor cu emisiune, oamenii de rînd care trudesc în subsolul instalației de lustruit bastonul unui mareșal băgat la zdup, să fi luat amenințarea de bună. Dacă slujbele lor ar fi fost amenințate, poate că acest bîlci ar fi avut ceva din drama oricărei companii private pusă pe butuci de stat. Dar slujbele lor n-au fost amenințate, iar ei au încăput, cu tot cu salarii și cu rușine, pe contractul de șmecher pe care grupul Intact l-a reînnoit cu societatea românească.
Iohannis Cel cu Mintea Goală s-a lăsat sfătuit de Mihalache – care călătorise cu Gîdea pe două continente – și a luat apărarea Antenelor în perspectiva unui acord mediatic, peste cel care făcea din Bușoi un obiect de decor la Sinteza zilei. Șefii PSD și ALDE s-au prezentat și ei la maratonul solidarității. Acum, că banii de campanie trebuie să circule pe sub radarul DNA, e mai comod să plătești facturile la Antena 3 direct în recunoștință.
Puterile separate ale statului au avut ideea lui Becali: să și-o tragă una alteia, iar Gîdea să se uite. Senatul a chemat la ordine Guvernul, Președintele a avertizat Guvernul și Justiția, Camera a amenințat, prin vocile deputaților, Guvernul, iar Guvernul, ca să nu rămînă și mustrat și cu sprijinul luat, a lovit direct în interesul public, luînd măsuri ca recuperarea prejudiciului de 60 de milioane să nu aibă loc.
Vineri după amiază, Antenele și-au scos preoții, icoanele și prapurii în Piața Constituției, la o incantație cu pensionari. N-a venit multă lume, a venit, însă, ploaia, care i-a udat pe credincioși și a mîngîiat moaștele făcătoare de minuni ale Sfîntului Varanie, expuse permanent în racla de pe sticlă. Vedetele programului de seară au strîns din dinți și și-au ținut firea, ca niște generali ai armatei moarte de frig și de plictiseală.
Chiar dacă liturgia era dinainte cunoscută, chiar dacă bătrînii ar fi preferat s-o asculte pe Irina Loghin înfășurați în pătură, la televizor, echipa lui Gîdea a demonstrat că pot fi scoși oameni în stradă fără să incendiezi nimic altceva decît mințile.