Trăim vremuri tulburi, în care artistele mari mimează intens drame muzicale în chiloți, iar cele mici și mijlocii intră în depresie întrucît sînt prea grase și știu prea multă muzică pentru a se despuia la MTV. Cu toate astea, unora dintre solistele mici și mijlocii (deși mari în capul lor sau în modul, pe axa ambitus-tehnică vocală) li se pare că succesul li se cuvine by default, doar pentru faptul c-o ard profesionist în baie, pe trei-patru octave.
Și că numai o conspirație a valorilor distorsionate le-a aruncat în uitare, ca pe șosetele de fată mare ale Angelei Similea. Ele refuză din principiu să se prostitueze la modul capitalist, punînd voce pe un refren oligofren de discotecă (adică exact ce-a făcut o artistă realmente mare, Anca Parghel, în cazul hit-ului Brasil, semnat de Fly Project). Ele vor să execute triluri complexe, pe albume întregi, ca privighetorile vintage de la Electrecord.
"Ar fi absurd să te sinucizi pentru că nu poți fi Aristotel sau Shakespeare", spunea odată George Călinescu, un om serios pe care nu-l poți bănui de exhibiționism suicidal, ca pe Cioran. Ei bine, din cîte înțeleg analizînd pasajul "E important să se știe că nu eu sînt cea care a decis să dispar", Mălina Olinescu s-a sinucis pentru că nu putea să fie Andreea Bănică. Ceea ce nu e doar absurd, dar și foarte prostesc. "După ce am văzut că nu mai reușesc să pătrund în <<casă>> (de discuri – n.r.) și că sînt lăsată pe afară, să latru la lună, m-am supărat, m-am enervat, am zis că mă las de muzică și cîteva luni chiar că n-am fredonat nici o notă. M-am închis totalmente în mine", declara recent răposata pentru Formula As.
De aici depresia profesională și descurajantul ei corolar, falimentul vieții personale (efectul unei crize, nu cauza reală a sinuciderii). Căci artistele din această categorie nu pot fi doar soții, amante sau bucătărese. Fără un reflector Somita care să le bată discret în cratiță sau în noptieră, artistelor cu adevărat sensibile nu le iese să fie pur și simplu femei.
Vă propun, deci, să nu facem din Mălina Olinescu o a doua Mădălina Manole (deși expertul în PR Lucian Mândruță e de părere că tocmai d-aia a sărit de la etajul șase săraca fată care ne-a reprezentat, modest, la Eurovisionul din 1998). Știu că tragicul eveniment stoarce lacrimi by default, doar pentru că etalează mult sînge și melodramă pe asfalt. Dar adevărul trist și pe undeva absurd e că Mălina Olinescu n-a fost în stare să devină cu adevărat celebră decît murind. Deci, practic, fără să producă nimic concret, ceea ce nu mi se pare cinstit față de Andreea Bănică.