Vouă nu vi s-a furat nimic,
poate numai coada de la lapte,
poate nechezolul din ibric,
poate spaima de-a vorbi în șoapte.
V-am servit revolta la pătuț
și acum îi cercetați caimacul
și-l cătați la coarne pe ieduț
nu cumva să fie neam cu dracul.
Ați cîntat oricum pe două voci,
una la servici și alta-n curte
și-ați uitat, o, gingași ventriloci,
că m-ați ascultat pe unde scurte.
Și ați dat radioul mai încet,
că voi rezistați numai prin artă.
„S-a băgat brînzică la bufet!”,
vechiul vostru strigăt nu vă iartă.