Articole ce conțin cuvântul cheie: Alexandru D. Sturdza

De planul colonelului Sturdza s-a ales praful. Niciun ofițer nu l-a urmat, niciun soldat român n-a trecut la inamic, iar el însuși a trebuit să ridice din umeri în fața generalilor Mackensen, Hindenburg și Ludendorf, cărora le-a promis că formează un corp de armată din dezertori. Ordonanța lui, împușcată în noaptea fugii, a fost găsită zăcînd între tașca cu bani și valiza cu documente, așa că planul trădării, scris de mînă, sub forma unui jurnal, a ajuns pe masa Marelui […]

În noaptea de 5 februarie 1917, pe un ger considerat pînă și de corbi ca fiind exagerat, colonelul Alexandru D. Sturdza, însoțit de locotenentul Wachmann și de o ordonanță, începe traversarea liniei frontului. Era o beznă propice, iar cei trei fugari înaintau pe dibuite, dînd în gropi, izbindu-se de cioturi, fluierînd ca mierlele pentru a nu se rătăci unul de altul. Numai că santinelele Batalionului 2 Grăniceri erau crescute și trăite la țară, flăcăi care-și petrecuseră întreaga viață prin lunci […]

Ascuțirea săbiilor drepte în prăvălia negustorului Paulon din Craiova s-a lungit. Duelul s-a reluat pe 9 iulie 1908, în zori. Așa cum se convenise, combatanții s-au prezentat în cămașă albă, dar martorii căpitanului Cătuneanu au avut iar obiecții. Cămașa maiorului Sturdza era din mătase, un material ce ar fi opus o rezistență mai mare la împungere și retezare. Cătuneanu, însă, a trecut cu vederea acest supliment de armură, fiindcă nerăbdarea de a tranșa chestiunea de glorie și onoare dăduse în […]

Cu opt ani înainte să treacă la inamic, într-o dimineață de iulie, Alexandru D. Sturdza, pe atunci maior, a spintecat aerul cu spada, a fandat, a parat și a împuns către pieptul căpitanului Iancu Cătuneanu într-un duel care a înfierbîntat întreg corpul ofițeresc, a ținut cu sufletul la gură întreaga societate și a umflat tirajele presei de scandal. Hipodromul din parcul Bibescu mai văzuse dueluri. Locotenenții, poeții și amorezii năbădăioși ai Craiovei mai ieșiseră pe teren să-și spele onoarea în […]

Colonelul Alexandru D. Sturdza și-l luase aghiotant pe locotenentul Wachmann, despre care se vorbea pe la popotă că ar fi agent german. Wachmann era fiul fostului compozitor, profesor universitar și director al Conservatorului din București Eduard Wachmann, fiu, la rîndul lui, al compozitorului și dirijorului de origine germană Ioan Andrei Wachmann. Așa că nimeni nu se mira, pe la dineurile Marelui Cartier General, că locotenentul cu un asemenea trecut muzical cînta la nemți. Totuși, serviciul secret al armatei, care își […]

3 februarie 1917. Regele Ferdinand inspectează frontul în zona Vrancea. Colonelul Alexandru D. Sturdza, impecabil vorbitor de germană, se oferă să-i explice mai bine amplasarea trupelor inamice și îl îndepărtează de suita sa, apropiindu-l de liniile nemțești. Ferdinand nu observă manevra și se lasă purtat de conversație, în timp ce lunetiștii dușmani încep să-l ia la ochi. Din fericire pentru soarta războiului, regele e pasionat de botanică și se tot apleacă să culeagă ghioceii iviți de sub zăpadă. Colonelul Sturdza […]