Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Dacă diavolul nu s-ar ascunde-n detalii, multe lucruri complicate ar deveni simple. Sînt un mare admirator al romanelor polițiste, iar Sherlock Holmes și Hercule Poirot m-au învățat că un muc de țigară, o pată pe covor sau o pușcă agățată pe perete în actul I trebuie să aibă consecințe zguduitoare în finalul poveștii. Hm, a naibii pușcă, vine de la Cehov, dar cred că nu se supără nimeni. Cînd cad pe gînduri, grijuliu să nu-mi julesc spiritul critic, apelez întotdeauna […]

De cînd a aflat că a fost dat în judecată de Gabriel Liiceanu, Liviu Antonesei scrie la el pe blog un Jurnal de pîrît. Textul are haz. Antonesei nu pare deloc intimidat că eseistul îi cere 100.000 de euro, ca despăgubire pentru calomnie. De unde se trage acest proces? Pîrîtul, ca să folosesc și eu terminologia Justiției, a răspuns într-un interviu pe care i l-a cerut o masterandă, scriind și despre Editura Humanitas, și despre directorul ei. Antonesei a reluat […]

Oameni plecați de zece ani din România (unul avea chiar firmă acolo unde ajunsese) erau vânați de televiziuni prin aeroport și puși să povestească despre cum au venit ei în țară chiar pe 10 august, pentru mitingul diasporei. După care se urcau în mașinile rudelor venite să-i ia de la aeroport și plecau spre ale lor, înspre diverse orașe ale țării. În definitiv, oamenii plecaseră din țară pe vremea guvernelor D.A. sau PDL, n-au neapărat motive să protesteze împotriva unui […]

Iat-o, vulnerabilă și, totodată, fermă pe poziții, singură împotriva corupților, cu o mână  scriind la dosare, cu alta aruncând o mistrie de mortar la propria statuie! Se împachetează Laura Codruța Kövesi pentru președinție – așa bate vântul în popor. Este o activitate aproape ritualică, amintește de împachetarea unui ceas scump într-un magazin de lux din New York. Iar pentru asta ai nevoie de elite, nu de popor. Scene de groază la Digi24, cu un Gabriel Liiceanu dezlănțuit, bucuros, înlăcrimat. În […]

La două zile, așa, iese Lia Olguța Vasilescu la teve și începe să excite populația: la electricieni măriri de șase ori, la dulgheri de cinci ori, la sergenți de nouă ori, la ornitologi… Cum devine populația mai flască, așa, cum se moaie vlaga poporului, cum ne vede Dragnea că stăm să picăm în depresie, pac, iese doamna Olguța: Hei, băieții, am venit cu măriri! Ultima mărire a sunat așa: “În 2018 salariile medicilor vor fi de 3.600 de euro”. A […]

Există în România o fereală sclifosită de polemici mai mare decât teama interceptărilor telefonice efectuate de către SRI împotriva Constituției. Atunci când Liiceanu o comite și devine ținta unor răspunsuri mai mult sau mai puțin civilizate, nu se coboară el însuși la a răspunde criticilor. Are om. Și încă ce om: erudit, cu un condei de excepție, cu o șfichiuire a frazei de parcă ar fi moștenit știința armurierilor din Toledo, cu umorul lui bonom de înșirat la gura sobei […]

Gabriel Liiceanu e un fel de Angela Similea a intelectualilor – a avut niște hituri cândva, însă i-a trecut vremea. Doar că, spre deosebire de Angela Similea, Liiceanu continuă să cânte. Și o face pe niște texte foarte-foarte tâmpite. Liiceanu aduce în discuție “Fenomenul Pitești” pentru a vorbi de oamenii fără dinți pe care i-a văzut protestând în fața Palatului Cotroceni. Da, România eo țară desfigurată de proasta administrare – aici intrând politici economice dezastruoase, corupția, o dezastruoasă repartiție a […]

Dacă ideile n-ar avea nevoie de cuvinte pentru a fi împărtășite și dacă ideile n-ar trebui împărtășite pentru a folosi și altcuiva decât născătorului lor, probabil că mulți ar putea trece în ochii semenilor drept mari gânditori. Și-ar molfăi prețioasele idei în interior, le-ar rafina până la forme frizând perfecțiunea și te-ai prinde că au o mare idee doar văzându-le strălucirea din ochi. Se pare că prin India și prin depărtările Asiei ar exista astfel de personaje care, oricât de […]

Gabriel Liiceanu își trăiește o a doua tinerețe. Și, versatil cu vremurile cum îl știm, o face pe modelul multor tineri de azi: avântat, neinformat, întorcând anticorupția pe toate părțile în renumita tigaie Teflonilă. Rar poți să vezi un om, care a citit la viața lui, atât de lipsit de nuanțe, atât de infantil politic. Omul produce texte de calibrul lui Mălin Bot sau Sabin Orcan, muncitor cu tastatura în corul “Vai, dar așa ceva nu se poate!”. Nici o […]

La petrecerea de la Oprea de-acasă, după alegerile din 2009, pe lângă Kövesi și Maior, mai erau și “niște jurnaliști”, zice Traian Băsescu. Par așa, luați vărsați, la pungă – dați-mi, doamnă, și juma’ de kil de jurnaliști, că poate la un moment dat, când ne mai îmbătăm, îi facem biluțe și aruncăm cu ei la țintă. Nu doar cantități neglijabile, ci slugi, lingăi, viețuitoare care-l adorau. Asta e părerea lui Băsescu despre jurnaliștii de la Evenimentul zilei și B1 […]

Liiceanu merge pe urma trupei Taxi. Și-a făcut și el o melodie. Cântă singur, cam fără voce, dar se recunosc, totuși, aceleași inflexiuni sponsorizate de BOR. Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici… La fel cum artiștii preferă să critice, dar fără să deranjeze. Nu vor să fie băgați în dispute, pentru că ei nu divizează societatea. E un fel de-a face scandal în șoaptă. Au făcut și ei un cântec, ce atâta tam-tam?… Să nu uităm, ei nu fac politică, […]

Săptămâna trecută am participat la o dezbatere, la Centrul Ceh, despre politică și Dumnezeu. Printre cei care au vorbit, Gabriel Liiceanu, Remus Cernea și teologul Radu Preda. Nefiresc, discuția s-a purtat mai mult asupra pertinenței credinței: e bine să crezi, valorile creștinismului sunt benigne și în societățile laice – mai exact, să zicem, invitații au tot dat din vorbe pe lângă o variantă foarte diluată de pariu pascalian extrapolat la nivelul întregii societăți. Un amestec de valori, apostolul Pavel, credință, […]

Pe cînd nu se știa că e ofițer sub acoperire, Robert Turcescu avea o emisiune la Realitatea TV și era redactor-șef la Cotidianul, unde conduceam secția de Cultură. Turcescu, băiat simpatic și solidar cu echipa! Pînă cînd una dintre angajatele secției face o anchetă printre edituri, care e cea mai vîndută carte a lor. Se adresează ea piarilor de la edituri, care-i dau cifre, și publicăm în ziar rezultatele. La Humanitas, potrivit persoanei care îndeplinea pe atunci această funcție, pe […]

Festivalul Dilema Veche e, de niște ani buni, cel mai mișto lucru ce i se întîmplă orășelului Alba Iulia în materie de cultură, iar anul acesta a fost un adevărat spectacol, chiar dacă pe ici, pe colo, a mai suferit la organizare. Cele mai nerezonabile lucuri din lume devin cele mai rezonabile din pricina dereglării oamenilor, e o chestie zisă de Pascal, de la care au pornit cei trei gînditori, au explicat dezbătut și divagat în fața a vreo 6-700 […]

bt
romania100

Editoriale
romania100