Articole ce conțin cuvântul cheie: Ion Luca Caragiale

– Hermano, am avut una revelación! –Bădie Mihai, iar ai adormit cu capul pe Schopenhauer și ai visat urît? –Nu, compadre, dar mi-am dat seama cu cine semăn! –Ești nebun la cap, cum să semeni tu cu cineva? Tu ești poetul nepereche! – Cabrón, las-o-n poverdad de „poet nepereche“, nu știi că mă calcă pe nervi? –Pentru că ești un tip modest? –Nu, pentru că asta a scornit-o Caragiale ca să facă mișto de mine că-s virgin fără speranță. Și după aia au preluat-o generații de […]

– Mihai, nu-Mi place că te lași condus de antipatiile personale, începu Dumnezeu cu duhul blîndeții. – Doamne, sînt Luceafărul poeziei românești. Nemuritor și rece. Deasupra tuturor meschinăriilor. – Atunci explică-Mi de ce ai făcut harcea-parcea din scena cînd Lazăr iese din mormînt. – (repetă mirat) Harcea-parcea? (șoptește speriat către bădia) Țărane, ai uitat cumva în manuscris amintirea în care apostolii urlă „Apocalipsa cu zombie!“ și îl vînează pe Lazăr cu drujbe pînă îi bagă un țăruș în inimă? Băi, […]

Într-o bună zi, Mihai Eminescu își vedea genial de treaba lui cînd, deodată, liniștea lui interioară fu întreruptă. –Mihai, mă auzi? Nimic. –Mihai, sînt sus, aici, în slavă, mă auzi? –(nesigur și speriat) Nu e nimic, totul e în regulă, nu aud iar voci din senin… –(duios) Mihai, liniștește-te! –(și mai speriat) Îți dai seama cît de groasă e dacă pînă și vocile îmi zic să mă liniștesc? –Mihai, nu auzi voci! –Atunci ce fac, vorbesc singur, ca nebunii? –Nu […]

–Alo, familia Luceafărul poeziei românești? Doamna Veronica e acasă? –Caragiale, nenorocitule, dacă iar faci farse la telefon, jur să… –Să ce, monșer, să ce? –(grav) Să mă răzbun poetic! –Lasă-mă să ghicesc, o să scrii vag aluziv de mine pe la jumatea unei poezii enorme din care toată lumea o să știe prima strofă? –Nu, dar o să-ți recit „Ce te legeni“ în timp ce atîrni de o cracă din plopii fără soț. –Nu mai spune, ţaţo, că mor! –Da, […]

–Să trecem direct la Apocalipsă, oftă Dumnezeu. –Dar, Doamne, mai avem Săptămîna Patimilor! interveni Caragiale. –Nu, nene Iancule, nu avem. Tu vei avea Săptămîna Patimilor dacă nu ești serios și nu te ții… cum se zice… –După tipic? veni întrebarea pe un ton extrem de hîtru. „Stai puțin, de cînd e Caragiale hîtru?“, se întrebă Dumnezu și deodată simți în nări mirosul celui alungat din rai. Din raiul preoției, pentru că drăcușorii au ținută profesională și n-ar cuteza niciodată să […]

–Bine, nene Iancule, hai să zicem că adresa exactă a ieslei o lăsăm încurcată. Se poate să fie pe strada Sapienții, se poate să fie pe strada Pacienții, asta n-au decît să dezbată teologii. În definitiv, n-ar fi prima chestie ridicolă pe care o dezbat. De fapt, ar fi chiar un pas înainte. Să trecem la prima minune, pentru că am o mică problemă cu frazarea… –Ce problemă, Doamne? – „Și atunci Iisus a umplut cu vin Cana Galileii.“ –Probabil […]

Din episodul precedent: Dumnezeu, deși omniscient, îi dă în sarcină lui Caragiale să scrie Biblia. Luceafărul dramaturgiei românești o face după mintea și asemănarea sa, moment în care Dumnezeu devine omniscos din pepeni și vine să-i ceară socoteală. –Dar mai bine să lăsăm povestea asta cu Potopul, spuse Dumnezeu. – Curat s-o lăsăm, fu de acord Caragiale. –Și să-mi spui de istoria… –De-aseară? întrebă Caragiale, nesigur dacă trebuie să ceară iertare pentru căderea repetată în păcatul preacurviei sau să mulțumească […]

–Caragiale, te-am ales să-mi scrii cartea de căpătîi! –Biblia, Doamne? Dar n-ar fi mai bun Eminescu? E geniul nostru național și, oricum, jumătate din populația analfabetă funcțional e ferm convinsă că el a scris-o. –Cînd o să am nevoie de un tratat de botanică despre plopii fără soț fii sigur că o să apelez la el. Pînă atunci, te prefer pe tine. –Fără falsă modestie, dar de ce, Doamne? –Te cheamă Ioan și Luca. Practic, ești doi evangheliști la preț […]

Eminescu apare la redacția ziarului Timpul cu mâna-n ghips și plin de vânătăi pe față. – Ce-ai pățit, monșer? îl întreabă Caragiale, care era pe-acolo în vizită. – Ce să pățesc? Trăiesc în România, asta am pățit. – Poți să fii mai explicit, monșer? – Am pățit că m-am dus în codru să trag un pui de somn lângă un izvor, așa cum fac eu de obicei atunci când vecinii din bloc dau cu bormașina, și m-au bătut hoții de […]

Eminescu își face podcast pe YouTube, dar nu invită pe nimeni, preferând să citească poezii despre natură sau care glorifică trecutul național, punându-l în opoziție cu prezentul corupt. Veronica Micle îi sugerează lui Eminescu să-l invite pe comediantul Teo, că sigur vine. – Și spune chestii interesante, să știi, completează Veronica Micle, pe care Caragiale o dusese în secret la stand-up, în Club 99. L-am văzut și la iUmor, avea niște glume bune despre COVID și conspirații. – Degeaba, dacă […]

Pentru numărul aniversar 500 de Cațavencii, ce episod al serialului de muzee memoriale ar fi fost mai potrivit decît cel dedicat patronului spiritual al revistei, conul Ion Luca Caragiale (1852-1912)? Cum pînă la Berlin, la ultima sa locuință, e cam dificil de ajuns în perioada asta, a trebuit să ne mulțumim cu vizitarea celor din țară. Mai întîi – pentru că la casa memorială din fosta comună Haimanale nu răspundea nimeni la telefon, stăpînul nefiind probabil acasă –, cea de […]