Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Gata, se terminase. Otomanii își recunoșteau înfrîngerea: Osman-pașa îi predase sabia colonelului Cerchez, urmînd ca rușilor să le predea  ceasul și paltonul. În aer, mirosul înțepător de praf de pușcă părea să fie alungat de o adiere de libertate. În Comandamentul său General, principele Carol e mulțumit. În ciuda eforturilor prodigioase ale unora dintre generalii săi, îi mai rămăseseră destui plugari și pentru însămînțările de toamnă, și pentru împușcăturile din 1907. Dar iată că a sosit Herr Kogălniceanu cu vești proaspete din […]

Pentru independența României au murit, în războiul ruso-turc din 1877-1878, zece mii de tineri țărani. Erau mai toți flăcăi gospodari, oameni simpli și buni la suflet, cărora nu le-ar fi trecut prin cap ideea de sacrificiu dacă n-ar fi existat acolo gaura unui glonț. Eroii au căzut la Grivița, la Plevna, la Rahova și la Smîrdan, în timp ce eroismul a căzut, aproape în întregime, în sarcina lui Vasile Alecsandri. Dorobanții au ajuns legendă, sergenții au adoptat mersul șchiopătat și […]

Carol a pîndit războiul cu turcii zece ani. Ca fost căpitan de dragoni, murea de dorul salvelor de tun și al șarjelor călare, dar condiția de domn într-o țară plină de praf și de gîște îi oferea doar lupte civile, doar bătălii politice cu tribul înapoiat care-l aclamase la început și care, zi de zi, între 1866 și 1877, îl voia izgonit. Cînd tunurile de la Calafat au pus primele ghiulele pe acoperișurile din Vidin, Carol a simțit că, în […]

Editoriale
Editoriale
bijuterii argint