Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Silueta impozantă a Marelui Duce Boris și damful de șampanie scumpă care-l învăluia încă tulburau amintirile părăsitei principese Maria, cînd, în 1902, unuia dintre unchii ei i-a venit rîndul să urce pe tronul Angliei, sub numele de Eduard al VII-lea. Ceremonia de înscăunare urma să se lase cu multe petreceri și antren, așa că Missy n-a ratat ocazia să ajungă la Londra. Însoțită de triștii Ferdinand și Carol, Maria n-a fost deloc în apele ei, simțindu-se legată de mîini și […]

Înainte să cunoască îmbrățișarea zgîlțîită a locotenentului Zizi Cantacuzino, principesa Maria a traversat un alt episod erotic, încă neclarificat pe de-a-ntregul. Marele Duce Boris al Rusiei, pe care l-a întîlnit în 1896, la Sankt Petersburg, cu ocazia înscăunării țarului Nicolae al II-lea, îi era un fel de văr. Arătos, înalt, educat și îngrozitor de bogat, împachetat în uniforma strălucitoare a rangului său, Boris i-a părut principesei un arhanghel al iubirii, poleit cu aur și tăvălit prin harul divin al voioșiei. […]

Nu m-aș mira dacă vom sărbători Centenarul Unirii și anul viitor. Motive ar fi, duium! Cel mai de luat în seamă e că, de-abia după semnarea tratatului, unirea noastră a fost recunoscută și parafată diplomatic în lumea largă. Doar că Rusia, care avea atunci alte treburi – era în plin război civil între „roșii” bolșevici și „albii” țariști sau liberali –, n-a luat parte la semnarea tratatului, încît n-a recunoscut niciodată oficial unirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord cu […]

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi. Cînd visa că era din nou în Englitera și că era ducesa Mary, regina plîngea în somn, slăbiciune pe care nu și-ar fi […]

Din sîngele obosit al dinastiei engleze mai încolțea, cînd și cînd, un exemplar cu fizicul proaspăt, armonios, care strălucea în fotografiile cu veri subțiratici și mătuși livide, ieșiți din căsătoriile consangvinizate. Regina Maria, nevasta Regelui Ferdinand, a fost o astfel de excepție biologică, o frumusețe rebelă și senzuală, care striga după ajutor de sub zulufii ridicoli ai epocii și de sub rochiile mănăstirești în care o zidea eticheta curții. Înainte s-o pețească Regele Carol pentru nepotul său cu urechi mari, […]

Din toamna lui 1914, asupra noului rege Ferdinand apăsa nu numai propria nehotărîre, ci și povara trădării față de Hinterland-ul părintesc. Interesele României, care cereau Transilvania, Basarabia și Bucovina, făceau aerul să vibreze pe străzi. Războiul mondial cerea măsuri militare imediate, iar Ferdinand rătăcea prin palat cu cărți de botanică și cu insectare sub braț, ferindu-se de servitoare și de majordomi, ca de niște apropouri. Urechile lui de pachiderm prusac țiuiau cît era ziua de lungă de la zgomotul unirii, […]

Editoriale