Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

O armeancă frumoasă și inabordabilă scotocea în anii ’40-’50 prin poșeta cu secrete a morții. Și, printre rujuri și rimel, printre boli și otrăvuri, în adîncurile celulei umane, a descoperit, adăpostită sub citoplasmă, formula începutului de nemurire. Așa a venit pe lume procaina, o vitamină cu efect de întîrziere a îmbătrînirii. Din ea s-a născut produsul ameliorat H3, botezat Gerovital, care a aprins fantezia unei vieți mai lungi decît destinul. În anii aceia, Ana Aslan era o doamnă la vîrsta […]

Matusalemicul Bălăceanu-Stolnici, boierul făcut de Academia Română nemuritor, a împlinit veacul înainte să moară. Un veac lung și încăpător, în care neurologul, gerontologul, ciberneticianul și boierul care l-au alcătuit au reușit să toarne, neobosiți, fapte și, mai ales, oameni. Constantin Bălăceanu-Stolnici s-a tras dintr-un neam vechi, așa cum se trag toți ceilalți oameni de pe pămînt, care însă n-au făcut din asta un motiv de laudă. Primul strămoș pe care îl consemnează arborele familiei ar fi cneazul Balaci, la 1283, […]

Un portret exemplar i-a făcut Universitatea Ecologică București recent răposatului acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici. Textul a apărut pe Facebook. „La 20 august a.c. a plecat dintre noi cu aceeași serenitate cu care și-a trăit întreaga viață de peste un veac, cu credință în Dumnezeu și încredere în știință, prof. dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române și președinte de onoare al senatului Universității Ecologice din București (UEB). Descendent al unei vechi familii boierești a urmat cursurile facultății de medicină […]

Cu o voce aflată la jumătatea distanței dintre cele două sexe și o căciulă de miel ce se dovedea pînă la urmă a fi chiar părul său, Ion Dolănescu a acaparat, vreme de patru decenii, un segment important al pieței de muzică populară pentru nunți, botezuri, luări de moț și chermeze ale ștabilor din partid și Securitate. La sfîrșitul anilor ’60, lumea îl asculta la difuzorul cu un singur buton, agățat la streașina casei, unde vocea sa, alături de alte […]

Tudor Vornicu a făcut de toate la viața lui: liceu, facultate, atletism, rugby, tir, televiziune, jurnalism și poliție politică. Talentul lui de anchetator s-a afirmat atît la televizor, cît și la Securitate, iar pregătirea dintr-un domeniu și-a arătat foloasele în celălalt. Ziaristul a avut mari realizări în camerele de tortură în timp ce căpitanul a strălucit în studiourile TV. Biografia lui oficială sună eroic: copil silitor, elev cu rezultate, student, sportiv, reporter, om de radio și televiziune, corespondent Agerpres în […]

Felix, Cornel și încă unul. Cine să fie oare misteriosul al treilea colaborator al Securității din redacția Academiei Cațavencu? Până la această informație, dacă aveți puțin timp, să facem o paranteză și să vorbim despre Doamna noastră, prezumția de colaborare cu toate serviciile posibile și imposibile. Aceasta a planat și mai planează asupra revistei și a unora dintre oamenii care lucrează sau au lucrat aici. De-a lungul existenței acestei publicații, s-a întâmplat ca unii dintre noi să întâlnească și să […]

S-o spunem de la început: Augustin Buzura n-a dat informații scrise la Securitate. A purtat însă lungi discuții cu ofițerii. De la înălțimea lui de scriitor publicat în anii în care erau publicați doar cei care cîștigau încrederea cenzurii, li s-a adresat securiștilor cu prietenie, ca unor egali, i-a invitat la el acasă, le-a arătat manuscrisele, i-a rugat să-i facă rost de o casă mai arătoasă în Cluj și să-l ajute să se mute în București. Din dosarele în care […]

Conu’ Alecu Paleologu a descins din bazileii Bizanțului, dar s-a căsătorit, din convingere, cu tartorii Securității. Căsătoria și convingerea au fost, e drept, obținute în penitenciar, prin tortură fizică și morală, dar mirele n-a semnat, la eliberare, actele de divorț, ci a întreținut relații cu ofițerii încă douăzeci de ani. Toți cei care și-l amintesc pe Alexandru Paleologu evocă un intelectual șarmant, fin și vesel, cu un ridicat simț al umorului și cu trecere la femei. Există la acest capitol […]

Sergiu Nicolaescu a fost, de departe, cel mai costisitor și mai prolific regizor român. Ca dovadă, o bună parte din istoria pe care își bazează succesul partide ca AUR e ficțiune culeasă din filmele sale de epocă. Dacii suverani de azi se îmbracă, se înarmează și vorbesc ca dacii lui Sergiu Nicolaescu din 1967, iar voievozii Funar și Vadim și-au însușit vocea lui Mihai Viteazul din 1971, cînd Amza Pellea a trebuit să dea din buze peste glasul lui Emanoil […]

În lumea filmului s-a turnat la greu. Uneori s-a turnat mai puțin pe peliculă și mai mult pe hîrtie, la Securitate. Regizori, actori, scenariști și producători, cascadori, figuranți, operatori și machioze și-au dat în gît colegii, șefii și subalternii. Destui regizori și-au realizat filmele cu ajutorul turnătoriei, dîndu-i pe mîna Securității pe concurenți, pe cei care le barau calea fiind mai buni și mai contra regimului comunist. Iar Securitatea le-a încurajat ascensiunea prin note informative, le-a deschis drumul către filmele […]

E greu de crezut că Lucian Pintilie a colaborat cu Securitatea, dar el însuși admite că a scris note informative. Marele regizor, aplaudat la București și la Paris, izgonit în anii ’70 din România pentru respingerea canonului dramatic socialist, a avut numele conspirativ Emil și a încercat să satisfacă, în anii ’50, organele lui Gheorghiu-Dej. Iată cum arată scena micului păcat originar în lectura autorului: „Aveam 17 ani, dar păream de 13. Și echilibram această anormalitate printr-o obrăznicie absolut scandaloasă. […]

Marile caractere ale Bisericii Ortodoxe Române nu s-au format doar prin turnarea aproapelui la Securitate, ci și prin luarea în derîdere a reținerii trupești. Arhiepiscopul Epifanie Norocel le-a cultivat pe amîndouă, iar caracterul lui s-a întărit de două ori, ca fierul, atît la Securitate, cît și între fustele credincioaselor din parohie. Numele lui bisericesc, Epifanie, care amintește de arătarea dumnezeiască, vorbește pe șleau despre alte arătări, și anume ale burții, ale bucilor și, mai cu seamă, ale podoabelor bărbătești, în […]

Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, a fost un bărbat înalt și arătos, cu privire blîndă și voce adîncă, de sfînt înscris la cor. Cu greu și-ar fi putut imagina diavolul o ascunzătoare mai bună. Căci, e știut, în anii comunismului, Satana și-a căutat cu hărnicie adăpost în fiecare ierarh din BOR. Dar unii erau șovăielnici, alții se tocmeau. Apoi, se mai găsea cîte unul care chiar credea în Dumnezeu. Cei mai mulți, însă, dădeau informații trunchiate și cereau prea mulți bani. […]

Securitatea l-a așteptat ani buni pe Vasile Zainea, cleric mediocru, aflat pe un curs de ascensiune lentă. Nu l-a recrutat nici cînd era seminarist la Mănăstirea Neamț, nici cînd a ajuns student la Institutul Teologic din București. A așteptat să fie tuns la monahism, în 1951, sub numele Pimen, să fie hirotonit ierodiacon, în 1952, și apoi ieromonah, în 1957. Nu l-a recrutat cînd a fost profesor la școala monahală de la Mînăstirea Neamț și nici măcar cînd a predat […]

Nu se știe nici pînă azi dacă natura colaborării marelui poet Ștefan Augustin Doinaș cu Securitatea a fost și financiară. Mai degrabă nu. Dar „arginții“ au existat, fie sub forma excursiilor în străinătate și a permisiunii de a publica, fie sub forma unei terori moderate și a șantajului înmuiat. Securitatea s-a arătat generoasă și l-a pedepsit cu reținere pe Doinaș, în semn de mulțumire pentru cooperarea lui ca denunțător-turnător din anii ’50, chiar dacă această cooperare a fost, prin comparație […]

Cel mai mare cascador român din toate timpurile a fost un secui născut la Miercurea Ciuc, în 1946. Szobi Cseh a pus bazele violenței credibile în cinematografia socialistă din estul Europei. A introdus în scenele de luptă bătaia reală, a revoluționat prăbușirile cu calul, a inaugurat săriturile fără protecție de la înălțimi de peste 30 de metri, a folosit trambulina și cablul în efectul de explozie și împușcătură. Preșul care, odată tras, culcă la pămînt un întreg escadron călare e […]

Îndrăgitul actor Ion Besoiu a legănat copilăria milioanelor de pionieri care-și căutau modele de erou în anii comunismului. Filmele lui i-au făcut pe liceeni și pe tinerii muncitori să viseze pe urma corăbiei Speranța. Publicul matur i-a iubit filmele istorice, romantice și comediile, iar bătrînii abia își puteau stăpîni lacrimile la vederea mîndrului căpitan Lupan, căci erau cele mai frumoase amintiri din pierduta lor tinerețe. Ion Besoiu s-a născut în 1931, la Sibiu. A fost înzestrat de mic cu talentul […]

Numele conspirativ Manole a fost atribuit mai multor turnători la Securitate. Organele recrutaseră, pesemne, prea mulți și erau nevoite să se repete. Așa se face că nu doar Mugur Isărescu s-a trezit cu acest apelativ secret, ci și marele actor Mircea Albulescu. Albulescu, de altfel, a experimentat de mic multipla personalitate. În certificatul de naștere îl chema Constantin, în buletin era trecut Iorgu, iar în viața de scenă figura ca Mircea. S-a născut în 1934 la București. Aici a făcut […]

În 1916, cu doar cîteva săptămîni înainte ca armata română să atace posturile de grăniceri de la Predeal și Turnu Roșu și să intre astfel în primul război mondial, Ion Ionescu Quintus, tatăl viitorului Mircea, își concepea fiul la București, cu participarea frumoasei sale neveste, Maria Naumescu. Odată efortul încheiat, cînd primele semne ale sarcinii au devenit vizibile, familia Ionescu Quintus și-a încărcat averea în tren și s-a refugiat în Rusia țaristă. Începuse retragerea armatei române spre Moldova, iar Bucureștiul […]

În 1989, Dan Amedeo Lăzărescu a revenit în democrație cu aerul unui profesor trezit din somnul de frumusețe. Înalt, albit cu distincție, rostind cuvintele didactic și baritonal, acest strămoș cu siluetă de cocostîrc britanic părea dovada nobleței liberale aruncate pe țărm după scufundarea comunismului. În jurul lui foiau legende masonice, se trezeau misterioase loje adormite pe vremea lui Gheorghiu-Dej, pluteau lecții de istorie necunoscută, povești despre rezistența secretă a intelectualilor liberali contra furiei proletare. Cînd și cînd, Dan Amedeo Lăzărescu […]

Editoriale
Editoriale
bijuterii argint