Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Mihail Aslan s-a născut în 1857 la Onești. Pe atunci, drumul de la București la Iași cu trăsura dura între două săptămîni și o lună, în funcție de noroaie și de neatenția tîlharilor. Oneștiul era un popas obligatoriu, unde călătorii își puteau pansa rănile dobîndite în timpul jafului. Tot acolo, sub paza arnăuților tocmiți de părintele pruncului Mihăiță, hatmanul Alecu Ceaur Aslan, drumeții obișnuiau să-și verse amarul odată cu mari cantități de vin rubiniu din pivnița hanului fortificat al familiei. […]

Constantin Teodorescu a iubit pacea cu toată pasiunea omului fricos și a sperat că își va putea strecura viața în intervalul dintre războaie. Cariera militară a fost paravanul sub care și-a adăpostit, o viață, panica legată de apariția unui conflict armat. A cules roadele acestei farse cu pinteni, sabie și eghileți pînă la gradul de general de brigadă și poate că, pînă la urmă, ar fi reușit să păcălească și istoria, dacă n-ar fi primit, în august 1916, comanda fortificațiilor […]

În 1916, Marele Cartier General al Armatei Române se pregătea pentru un război scurt, pe care-l dorea întipărit pe pînză și sculptat în piatră. Încleștările victorioase ale ostașilor noștri urmau, în viziunea generalilor cu burtă, să fie zugrăvite într-o operă plastică masivă, colorată și modelată de cei mai buni artiști ai vremii. Așa se face că 30 de pictori și sculptori au fost trimiși pe front ca să-și înmoaie penelul și dalta direct în bătălii. Firește, Cartierul General a pierdut […]

Octavian Goga a cochetat și el cu armele. Înainte să ajungă în fruntea guvernului fascist din 1938, poetul pătimirii noastre a tras cu pușca în dușmanii țării. Intrarea Europei în război și a României în neutralitate, în 1914, îl surprinde în plin elan publicistic. Numele lui strălucește în presa vremii, iar talentul de poet se împletește ca vrejul de fasole pe adevărata sa vocație, patriotismul exaltat. Fuge din Transilvania și se refugiază dincoace de Carpați ca să poată înjura în […]

În corola de înfrîngeri militare care au condus la Marea Unire, bătălia de la Turtucaia strălucește ca o nestemată a tacticii și strategiei automutilante. Între 1 și 6 septembrie 1916, în Cadrilater, țăranii români, lipsiți de instrucție și armament, au fost puși să înfrunte o armată bulgărească pregătită și înarmată de nemți și, mai ales, hrănită cu dorința de răzbunare din 1913. Cu trei ani mai devreme, Cadrilaterul le fusese smuls vecinilor noștri legumicultori aproape mișelește, armata română intrînd în […]

Editoriale
  • În căutarea țăranului pierdut

    18 februarie 2020

    Prin anii ’90, șoseaua dintre Craiova si Calafat purta la gît în plină iarnă salbe de potîrnichi și de prepelițe, care spre a nu fi detectate pe cîmpul înzăpezit de […]

  • Instinct primar

    18 februarie 2020

    Partidele bătrîne se închină la chipul cioplit al primarului. Și PSD, și PNL se prosternează la picioarele acestei divinități păgîne. Au primari mulți pe care vor să-i păstreze fiindcă fără […]

  • Cine suntem, ce mai vrem

    18 februarie 2020

    „Să se știe cine suntem și ce vrem“, spunea Ion Iliescu în decembrie 1989 despre necesitatea unei comunicări cu ambasada Uniunii Sovietice. Desigur, sovieticii știau destul de bine și cine […]

  • Ludovic autorăstignit a doua oară

    11 februarie 2020

    După ce a fost bătut la școală de niște derbedei, elevul conștiincios Ludovic Orban, sfătuit de domnul diriginte, a decis să-și dea singur palme în fața clasei dacă împricinații refuză […]

  • Războaiele care ne-au prostit

    11 februarie 2020

    Cînd vine vorba despre înapoierea României, două tabere duc greul bătăliei. Una susține că sîntem ținuți pe loc de corupție. Cealaltă e de părere că sîntem victima conspirației internaționale. În […]