Anul trecut, spre surprinderea multora, SUA au anunțat că România va cumpăra rachete Patriot în valoare de 3,9 miliarde de dolari. Anunțul a venit cu mult înainte ca România să-și informeze cetățenii că are de gând să cumpere respectivele rachete și cu mult mai mult înainte ca România (nu știm cine este România în acest caz) să fi primit acceptul Parlamentului pentru respectiva achiziție, așa cum o cere legea. După aia lucrurile au decurs normal, dacă normală vi se pare situația în care cele două Camere ale Parlamentului, Guvernul și opinia publică sunt obligate să aplaude și să aprobe achiziționarea de rachete Patriot fără să discute absolut deloc despre această uriașă investiție, pentru că “le-am promis la oamenii ăia!”.
Cine “le-am promis”
la oamenii ăia ar fi trebuit să cumpere el singur rachetuțele respective, din banii de meditații, dacă tot nu s-a consultat în mod real cu nimeni. Pentru că 4 miliarde de dolari nu se cheltuiesc așa, la un ceai cu Trump, pe peluza Casei Albe. 4 miliarde sunt bani, chiar și pentru o țară ca România, iar cheltuirea lor ar trebui pusă în dezbatere publică. Dar n-a fost. Pentru că dacă ar fi fost, s-ar fi aflat despre sistemele Patriot că sunt mult, dar mult mai proaste decât vor să ne lase să credem cei care le fac publicitate. Iar printre cei care le fac publicitate, în România, sunt și cei de la Chapter 4 Communications România, firma lui Felix Tătaru, principalul consultant electoral al lui Klaus Iohannis în 2014 și al PNL în 2016. Posibil și în viitor.
Ultima ispravă a rachetelor Patriot
a avut loc săptămâna trecută. Pe 25 martie, rebelii șiiți din Yemen au lansat șapte rachete spre Arabia Saudită. Trei dintre ele aveau drept țintă capitala saudită, Riad, iar celelalte patru ținteau obiective militare și de infrastructură. Arabia Saudită a anunțat imediat că sistemele Patriot PAC-2 pe care le deține au interceptat cu succes cele șapte rachete din Yemen. Urale, aplauze prelungite, șampanie.
Numai că realitatea este ușor diferită: Arabia Saudită a lansat șapte rachete interceptoare Patriot împotriva celor trei rachete ce se îndreptau spre Riad. Una dintre rachetele Patriot a explodat la câteva secunde după lansare. O a doua rachetă Patriot a zburat o vreme spre țintă, după care s-a întors spre instalația de lansare, s-a prăbușit și a explodat la sol.
Nu există nici cea mai mică dovadă că vreuna dintre celelalte rachete Patriot lansate înspre rachetele yemenite ar fi atins vreo țintă. Mai mult, în ciuda succesului clamat de către autoritățile saudite, un om a fost ucis și alți doi au fost răniți în timpul atacului cu rachete asupra Riadului. Oficialitățile au spus că victimele au avut de suferit de pe urma rămășițelor rachetelor, care au căzut pe pământ, dar nu s-a spus dacă rămășițele erau ale rachetelor yemenite sau ale rachetelor Patriot. Mai mult, Jeffrey Lewis, expert în nonproliferarea armamentului, în armamentul țărilor din Asia, profesor la Middlebury Institute of International Studies și colaborator al Foreign Policy, Foreign Affairs, New York Times și Washington Post, scrie că celelalte cinci rachete Patriot lansate la Riad nu ar fi atins rachetele yemenite, ci s-ar fi autodistrus după ce au pierdut contactul cu ținta.
Pe 5 noiembrie 2017,
aceiași șiiți din Yemen au lansat prima dată o rachetă împotriva Arabiei Saudite. Arabia Saudită a anunțat și atunci că racheta, similară Scud-urilor rusești și irakiene, a fost interceptată cu succes de către sistemul Patriot. În timp ce saudiții și cei de la Raytheon, producătorii Patriot, sărbătoreau acest succes al sistemului de apărare antirachetă, focosul rachetei yemenite exploda lângă aeroportul din Riad. Dar Patriot doborâse doar o parte din rachetă, aceasta fiind făcută în așa fel încât focosul să se desprindă de corpul rachetei în apropierea țintei și să-și continue drumul până la aceasta.
În decembrie 2017, o altă rachetă lansată din Yemen a fost “interceptată” cu succes de către sistemele Patriot ale Arabiei Saudite. Și după ce racheta a fost interceptată cu succes, focosul a explodat lângă un showroom Honda din Riad.
O astfel de rachetă Patriot,
pe care o lansezi spre racheta inamică și explodează după lansare sau se întoarce să-ți explodeze în cap costă între două și trei milioane de dolari. România cumpără șapte sisteme Patriot, capabile, fiecare, să lanseze patru rachete simultan.
În timpul primului război din Golf, Israelul lansa patru rachete Patriot pentru a avea certitudinea că lovește o singură țintă. Dar alea erau modelul mai vechi. Măcar nu se întorceau către cei care le-au lansat.
Modelul PAC-2 presupune lansarea a șapte rachete împotriva a trei rachete inamice. Pentru că două oricum se strică imediat după lansare, iar restul de cinci se strică pe undeva prin aer.
Să plătești 2-3 milioane de dolari
pentru o rachetă care nu-și face treaba e cam mult, iar genul ăsta de cadou pe care o țară ca România îl face industriei militare a SUA este inexplicabil.
Informații despre ineficiența sistemelor Patriot există încă din timpul primului război din Golf. De asemeni, există informații legate de faptul că rachetele Patriot au produs mai multe victime printre avioanele aliaților decât printre cele ale inamicilor. Dar aceste informații n-au contat. Important a fost că “le-am promis la oamenii ăia!”.
În timp ce se vădește că 4 miliarde de euro
se duc absolut aiurea pe un sistem de rachete ineficient, cu atât mai ineficient cu cât rușii tocmai au anunțat dezvoltarea unor noi rachete care fac inutile bateriile Patriot și scutul antirachetă, președintele ne spune că învățământul românesc nu de bani are nevoie, deși cei pe care-i are nu-i ajung și sunt mult mai puțini decât prevede legea. Nu, învățământul românesc are nevoie de o schimbare de mentalitate.
OK, poate așa o fi. Dar cadourile făcute americanilor, de la autostrada Bechtel la zecile de milioane pagube în dosarul Microsoft și până la miliardele date aiurea pentru rachete de ce au nevoie? Sau cadourile către americani pot fi făcute cu aceeași mentalitate veche de slugi umile, gata să se așeze în genunchi și să înghită tot ce oferă licuriciul strategic?