Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

The Hobbit. Mult framerate, puţină aventură

Zoom The Hobbit. Mult framerate, puţină aventură

După ce-a văzut filmul la premiera lui mondială, găzduită de oraşul neozeelandez Wellington, regizorul Bryan Singer (The Usual Suspects, X-Men) a binevoit să declare: „Sînt foarte invidios pe framerate“. Pe profesionişti îi înţeleg. Empatizez, de altfel, şi cu spectatorii cărora framerate-ul în cauză – 48 de cadre pe secundă, în loc de 24, cît numără formatul clasic – le-a întors stomacul pe dos şi le-a dat ameţeli 3D greu de anticipat de televiziunea full HD a viitorului. Căci, în fond, despre asta este vorba. The Hobbit: An Unexpected Journey* e mai puţin un film despre hobbiţi, troli, elfi, orci, dwarfi, goblini, Gollum şi un dragon turbat pe nume Smaug (cu care, evident, nu ne întîlnim încă, întrucît, după 169 de minute de framerate ameţitor, abia am ajuns la pagina 103 a cărţii). The Hobbit este, în primul rînd, o superproducţie despre aventura tehnologiei. E un Avatar fantasy, ca să fiu mai exact.

De remarcat, însă, că „noua capodoperă a lui Peter Jackson“ (expresia le aparţine unor fani turbaţi) e disponibilă şi-n varianta ei normală, cu 24 de cadre pe secundă. E drept, asta reduce la jumătate miza cinematografică şi hi-tech a filmului, dar poate aşa e puţin mai clar ce se-ntîmplă. Iar în prima parte a aventurii – practic, un detaliat studiu etnografic al micii burghezii hobbite şi al Pămîntului Mijlociu în general – nu se-n­tîmplă, în esenţă, nimic. Dar nu lentoarea cu care se mişcă fantasticele lucruri de pe ecran e deranjantă. Ci ieftinăciunea ideilor atît de static-repetitive în substanţă şi atît de profunde în cîmpul lor vizual. Presupun că, oricum, ideea principală era ca The Hobbit să arate ca un joc video next generation, iar atunci cînd intervin luptele cu diverse pocitanii din arsenalul lui Tolkien să se şi comporte ca atare.

Monoton şi neinspirat, lălăit şi supradimensionat, acest prequel pe care hype-ul excesiv ni-l făcuse din start simpatic e o superproducţie care umple mai degrabă o visterie decît un gol narativ. După ce a întins pelteaua cît s-a putut, Peter Jackson se pregăteşte de următoarele aventuri ale lui Bilbo Baggins, noul avatar al framerate-ului: The Hobbit: The Desolation of Smaug (2013), respectiv The Hobbit: There and Back Again (2014). Recomand încă de pe acum trilogia Lord of the Rings pe Blu-ray.

* SUA, 2012. Regia: Peter Jackson. Cu: Martin Freeman, Ian McKellen, Richard Armitage.

Publicat în Caţavencii, nr. 51, 27 decembrie 2012

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Balada căluților de lemn

    27 februarie 2024

    (După ce au condamnat la moarte rățuștele de plastic și ursuleții de pluș, funcționarilor de la Bruxelles li s-a pus pata pe căluții de lemn) Cucoanele betuțe din Bruxelles s-au […]

  • Onania educată

    26 februarie 2024

    Zece ani, Iohannis și-a lustruit bastonul de mareșal trîndav și arogant. A frecat iluzia neamțului mut, dar harnic, pînă cînd minciuna a țîșnit din cele două mandate ca un mare […]

  • Cum a băut prozatorul Ioan Groșan o palincă cu Baudelaire pe masa de operație

    20 februarie 2024

    După ce-a stat la mii și mii de mese, cu domni și domnișoare și dudui, văzîndu-se, lipsit de interese, pe-o masă, cu savanți la căpătîi, Ioan Groșan, sătul de sine […]

  • Adevăratul curaj

    19 februarie 2024

    Se zice că nebunia anihilează curajul, că îl transformă într-un biet simptom al bolii și că face din erou un pacient și atît. Viața, societatea, politica ar fi, de fapt, […]

  • Balada cucului pravoslavnic

    13 februarie 2024

    lui Grigore Leșe Aveam și eu o pîine și-un rus mi-a rupt coltucul și a fugit să pape un borș ucrainean, zicînd că-n Bucovina n-o să mai cînte cucul, c-a […]

Editoriale
  • Balada căluților de lemn

    27 februarie 2024

    (După ce au condamnat la moarte rățuștele de plastic și ursuleții de pluș, funcționarilor de la Bruxelles li s-a pus pata pe căluții de lemn) Cucoanele betuțe din Bruxelles s-au […]

  • Onania educată

    26 februarie 2024

    Zece ani, Iohannis și-a lustruit bastonul de mareșal trîndav și arogant. A frecat iluzia neamțului mut, dar harnic, pînă cînd minciuna a țîșnit din cele două mandate ca un mare […]

  • Cum a băut prozatorul Ioan Groșan o palincă cu Baudelaire pe masa de operație

    20 februarie 2024

    După ce-a stat la mii și mii de mese, cu domni și domnișoare și dudui, văzîndu-se, lipsit de interese, pe-o masă, cu savanți la căpătîi, Ioan Groșan, sătul de sine […]

  • Adevăratul curaj

    19 februarie 2024

    Se zice că nebunia anihilează curajul, că îl transformă într-un biet simptom al bolii și că face din erou un pacient și atît. Viața, societatea, politica ar fi, de fapt, […]

  • Balada cucului pravoslavnic

    13 februarie 2024

    lui Grigore Leșe Aveam și eu o pîine și-un rus mi-a rupt coltucul și a fugit să pape un borș ucrainean, zicînd că-n Bucovina n-o să mai cînte cucul, c-a […]

  • Pînă la capăt și pînă la ultimul centimetru

    12 februarie 2024

    Vom sprijini Ucraina pînă la capăt, a zis Joe Biden la Varșovia, pe vremea cînd își confunda doar un fiu cu celălalt, nu și pe președintele Macron cu defunctul președinte […]

bijuterii argint