A scos Connect-R un videoclip nou. Nimic nou în asta. E deja în top, în trend, de le strică deranjul maneliștilor. Că „Angela“ nu-i manea. Sau…? E o piesă de dansat lasciv, cu mult efect pe voce, de a trebuit să caut versurile, să înțeleg exact ce a spune. „Angela“ e despre frumusețea captivă în colivia de aur, femeia într-o relație din care, deși știe că totul e toxic, nu poate pleca, pentru că îl iubește. Probabil e cazul multora, cum probabil e și adevărat. Sigur, Connect-R e filosofic, Angela e femeia generică, dar care arată bine și dansează bine și suferă. E mai tragic când suferă o gagică mișto, săraca.
Nici n-a lansat-o bine pe „Angela“, că nea Connect-R s-a trezit acuzat de plagiat. De către cine? Max Constant! Care e fată și i-ar fi trimis un demo cu instrumentalul, pe care ăsta l-ar fi asumat ca fiind al lui. Mă rog, piesa nu e vreo „Stairway to Heaven“, deci nici n-are rost să ne batem capul. Mai bine la versuri să poposim: „Ce frumusețe, / Doamne, ce ochi verzi și ce parfum, / Dar el nu vede, / Vine, știe că poate să vină oricând“. Am înțeles. Angela are ochii verzi, parfum, iar el nu vede.
„Are visele amanetate / Angela, Angela, Angela / Și ar vrea să plece, dar iubește, nu poate / Angela, Angela, Angela.“ M-am lămurit, Angela rimează cu Angela. „Hai, spune-mi, Angela, Spune-mi povestea ta / De ce-ți plâng ochii așa, cine te-a înșelat? / Hai, spune-mi, Angela, Spune-mi povestea ta / De ce-ți plâng ochii așa, cum te pot ajuta?“ E clar, poezie filosofică cu mesaj subînțeles și rimă albă spre negru. De ultima strofă nu vă mai zic, că n-am spațiu și acolo Angela plânge mai abitir, săraca. Bine, hai: „Vine seară, pleacă iară / Din nou nu e lângă ea, / Plânge iară Angela / S-a obișnuit așa“. Tragic! Vă dați seama cum ar fi fost să-l acuze cineva că a furat și versurile, nu doar instrumentalul?
E și o parte mișto în clipul ăsta. Connect-R fumează într-un bar, unde-i filmat clipul. Ceea ce chiar e ceva, să faci un clip ca să poți fuma în interior. Să vezi acum ce modă lansează Connect-R, că smardoiași cu bani de clipuri sunt destui, iar piese de-astea filosofice…