Unde: Ai petrecut vreodată într-un seif? E mai încăpător decît sună la prima vedere. Pe strada Lipscani, la nr. 29-33, pe vremuri se afla o bancă. Agricolă, dacă nu mă înşel. Clubul The Vault se află în fostul seif al băncii, dacă mă întrebaţi de unde vine numele.
Cine: Fix oamenii de la intersecţia dintre corporatişti şi pitzi. Nu destul de corporatişti încît să fie penibili într-un bar de karaoke şi să îşi citeze replici din RObotzi, ca nişte drone fără suflet, nici destul de pitzi încît să se ducă în BOA şi Player, să se cocălărească pe banii lu’ tata şi să arunce cu şerveţele în aer. Dacă mă întrebaţi pe mine, pătura mai decentă din ambele lumi. Destul de multe gagici mişto, destui de mulţi domni trecuţi de 40 de ani cu buzunarul plin. Un fel de simbioză.
Cum: Clubul are o singură sală, medie ca mărime şi destul de aerisită în zilele cînd nu e arhiplin. Uneori e mai aglomerat decît la metrou la 6 seara. Petrecerile sînt de joi pînă duminică. V-o recomand p-aia de joi, pentru că e seara de dudui. iar duduile primesc o băutură moca. Ceea ce e bine şi dacă vii cu remorca după tine, întrucît duduile primesc o băutură moca, şi dacă vii singur ca dîrlăul, întrucît e o concentraţie peste medie de femei singure şi nevorbite.
Cît: Berea de la 7 lei în sus, cocktailurile de la 17. Upper middle class la preţuri, exact ca şi clientela. Mă rog, dacă vă duceţi cu gagica şi vă luaţi cîte o băutură fiecare, nu vă aşteptaţi să fie prea mult rest la 50 de lei.
Muzică: De-aia de club, ce auziţi la radio, în taxi, şi vă enervează. Alea străine, nu sinistroşeniile româneşti cîntate în engleză. Şi chestii mai vechi, dansabile, o Madonnă, un Duran Duran, răposatu’ Michael etc. Chestii acceptabile pe care ţopăie femelele cu maieuri mulate şi tot ce trebuie înlăuntrul lor, să ai ce privi tulbure prin pahar.