Sună astfel: Rule of Law Program South East Europe of the Konrad Adenauer Foundation.Să vedem ce-o zice omul ăsta.
Reporter:Principalele caracteristici ale societății românești actuale?
Thorsten Geissler: Societatea românească este una în schimbare, procesele de transformare socială nefiind încă pe deplin încheiate. Însă în ultimii 25 de ani au existat deja multe realizări: o Constituție democratică, alegeri libere, instituții cu legitimitate democratică, legi adaptate standardelor europene. Încălcările sistematice ale drepturilor omului din perioada comunistă sînt de domeniul trecutului. Totuși, îndeosebi mulți tineri își doresc ca modernizarea societății să fie continuată și chiar accelerată. Combaterea corupției la nivel înalt a repurtat în ultima vreme succese evidente, însă corupția rămîne o problemă serioasă, a cărei rezolvare nu ține doar de voința politică, ci de un efort al întregii societăți. Mă preocupă faptul că ocrotirea sănătății nu este asigurată pentru toți cetățenii.
Rep.:Bariere de mentalitate și boli de sistem?
T.G.:Sigur că nu au rămas fără urme cei 40 de ani de comunism – o ideologie care, pe de o parte, le-a luat oamenilor multe din grijile vieții de fiecare zi, dar, pe de altă parte, a sugrumat orice inițiativă individuală. Lipseau cu desărvîrșire procesele decizionale pe baze democratice. Solidaritatea și voluntariatul – celebra “muncă patriotică” – erau impuse oamenilor. Românii care au trăit o vreme în străinătate știu însă că o societate nu poate avea succes dacă oamenii își asumă responsabilitatea exclusiv pentru sine și familiile lor, ci doar dacă o fac și pentru societatea în care trăiesc. Sînt încrezător că numărul celor care înțeleg acest lucru va crește în următorii ani. Din păcate, persistența unei nedreptăți distributive afectează dorința de implicare civică. O altă problemă a țării este că mulți tineri inteligenți și inovatori, care ar fi importanți pentru dezvoltarea societății civile, au părăsit România. În altă ordine de idei, piatra de temelie a unei societăți civile de succes se pune în școală. Educarea tinerilor în spiritul unei culturi a dialogului în contradictoriu, pe bază de argumente, precum și în spiritul respectului pentru opinii diferite, este foarte importantă.
Rep.:Fragilitatea Europei de astăzi?
T.G.:Uniunea Europeană a adus oamenilor pace, frontiere deschise și o creștere a nivelului de trai. Chiar dacă poate creșterea nivelului de trai se resimte în mai mică măsură în noile țări UE, nu putem nega faptul că Europa a avut și în aceste state un impact pozitiv. Europa este un garant al democrației, libertății și statului de drept. Nu puțini oameni au ajuns, din păcate, să considere realizările UE ca fiind de la sine înțelese. Partidele populiste și naționaliste atrag tot mai mulți simpatizanți, oferind „soluții“ simple pentru probleme complexe. Această evoluție este periculoasă și poate sfîrși rău. Reacțiile de respingere față de imigranți chiar și în țările în care este nevoie de forță de muncă reprezintă o problemă. În acest context este îngrijorătoare atitudinea discriminatorie față de români și bulgari în multe state membre ale Uniunii Europene.
Rep.:Ce ar trebui să sperie? Situația Ucrainei sau puterea economică a Rusiei?
T.G.:Situația este critică, iar pericolul unei întoarceri la un război rece între Rusia și Occident este real. Trebuie să ne afirmăm și apărăm valorile noastre occidentale cu determinare, însă nu putem să întrerupem dialogul cu Moscova. În prezent, economia Rusiei suferă din cauza tensiunilor mai mult decît cea a altor țări, astfel încît sper ca Moscova să respecte pe viitor dreptul internațional.
