Presa tipărită din România mai are puțin și moare de tot. Online, ea încă dă din copită, se zbate, dar o îneacă oceanele de lături cu pretenții de jurnalism. Pe vremea cînd se citea mai mult decît se scria, la publicațiile serioase editorialul era rezervat celor care stăpîneau cel mai bine ideile și așternerea lor pe foaie. Azi, foarte puțină lume mai gustă textul de opinie scris, de aceea nici autori de calitate n-au rămas mulți.
Dar i-au înlocuit tiktokrialiștii. Sînt sute, mii, doar la noi în țară. Indivizi fără mari deprinderi intelectuale, cărora, dacă le dai un pix, îl vor apuca de partea greșită. Oameni care, în general, se răzbună în live-uri pe dușmanca lor de moarte: școala. Pe TikTok, propoziția are maximum șapte cuvinte, dintre care „fraților“, „dragilor“ și „hai să-ți arăt cum…“ sînt baza. Înainte, pentru a comenta ceva în public trebuia măcar să fi citit în prealabil un ziar sau să fi urmărit un jurnal de știri la radio, la TV. Te făceai de rîs dacă ieșeai prost în tîrg. Acum e suficient să ai o cameră frontală și o lipsă acută de rușine. Îți vine să faci un tiktokrial, îl faci pe loc, nu te mai ții. Vorbești pe un ton ridicat și îți asiguri consumatorii de credibilitatea informațiilor făcîndu-le cu ochiul.
În tiktokrialism s-a refugiat toată fauna pentru care obținerea permisului de conducere a fost cel mai greu examen al vieții: fugari internaționali, politicieni expirați, interlopi cu vocație de profesor universitar și tot felul de personaje care descoperă, brusc, că au opinii despre NATO, istoria religiilor, economie mondială și viitorul civilizației occidentale. Dacă unuia aceștia îi cade telefonul pe masă, din greșeală, și începe să transmită live, riscă o audiență de cîteva mii de oameni care spun: „Dom’le, omul ăsta spune adevărul!“.
Cristian Rizea este un tiktokrialist de succes, dar care a plătit pentru faima sa. În urmă cu cîteva zile, Nuredin Beinur, un tiktokrialist în ascensiune, s-a dus după el la Monte Carlo și i-a aruncat cu căcat pe față. La propriu, la ei nimic nu e la figurat. Abia aștept următorul tiktokrial al lui Serghei Mizil pe tema asta.
Putem spune, dragi ultimi cititori de cuvinte scrise pe hîrtie, că TikTok e ca o mare redacție în care nici un autor nu știe să scrie, dar fiecare e ferm convins că ar putea conduce țara, dacă nu lumea întreagă și chiar universul. Mulțumiți-i lui Dumnezeu că v-a ferit de boala editorialistului care, în loc să scrie, muge.