Cum v-am spus acum o săptămînă, comisia parlamentară s-a dus la Roșia Montană, s-a uitat la patrimoniu, a strîmbat din nas și s-a întors. Rămîne cum am stabilit, dăm drumul rîurilor de aur să curgă-n Canada, chiar de-ar fi să nu rămînă piatră pe piatră. În contrapartidă, ONG-urile au dat drumul unui viral care, din păcate, nu e deloc adevărat. O entuziastă localnică, Sanda Lungu, lăuda deunăzi, într-un clip, RMGC, care îi dădea de muncă. Viralul „descoperă“ că domnița ar fi fost plătită cu 200.000 de euro. Numai că, exact ca în cazul ursului carpatin, vînat mișelește de niște scoțieni zgîrciți și prădalnici și care, culmea tupeului, păreau a se pișa în capul corupților, sărăntocilor de români, valul indignării a cuprins net-ul. Din păcate, e un fake. Pentru că, în România, nimeni, niciodată, nu a primit așa o sumă. Nici măcar Zîna Măseluță, Andreea Marin. Nici scoțianul cel fioros nu a existat niciodată, nici ursul brun. Poate în Alaska.
S-ar putea pune întrebarea: astfel de mișcări aiuristice sînt valabile pentru cei care se împotrivesc proiectului? Odată descoperită șmecheria, Guvernul și RMGC nu vor avea mai multe roți la căruță? Oricum, în joc sînt alte o mie de locuri de muncă, vestigiile istorice, localitatea în integralitatea ei și destinul generației viitoare care se va putea oglindi, senină, în lacul de decantare. Mă tem că orice exagerare și orice slăbiciune vor fi de folos doar părții adverse. Cît despre Comisia UNESCO sau Ministerul Culturii, viitorul sună foarte bine. De la București. Apropo, dle Nicolae Manolescu, de acolo, de la ambasadă, se mai vede țara?
