Avem a treia ediție a Festivalului Științei. Sînt de văzut dezbaterile privind impactul schimbărilor climatice și descoperirea „particulei lui Dumnezeu“.
Reporter: Ce va face Dumnezeu în timpul festivalului?
Toma Pătrașcu: Ca de obicei, nimic…
Rep.: Faceți un scurt parcurs al oamenilor și ideilor pe care le aduce festivalul.
T.P.: La cea de-a treia ediție a Bucharest Science Festival ne vom concentra pe schimbările climatice. Încălzirea globală este o realitate, indiferent dacă sîntem gata să o acceptăm sau nu – fizica nu ține cont de credințe și mituri! Trebuie să înțelegem consecințele acțiunilor noastre, să le evaluăm și, dacă nu ne plac rezultatele, să acționăm. Să vă dau un exemplu de actualitate, valul de migranți din Siria sau din Africa ce încearcă să pătrundă în Europa. De cîteva luni bune, presa vuiește, politicienii dau declarații furibunde, muritorul de rînd își smulge părul din cap pe Facebook la gîndul „islamizării” iminente. Ce se pierde din vedere este că cei 100.000 sau 200.000 de oameni care au pătruns anul acesta în Uniune sînt doar o picătură de apă în comparație cu ce se poate întîmpla în cazul unei crize globale cauzate de schimbarea climatului. În toată Siria trăiesc doar 18 milioane de oameni; pe de altă parte, numai într-o singură țară, Bangladesh, cei obligați să plece în caz de creștere a nivelului apelor cu un metru depășesc 30 de milioane! Și nu este singura potențial afectată, mai avem și India, mai avem și întreaga Asie de Sud-Est, o serie de insule din Pacific… Vreau să subliniez un lucru: nu toate țările vor fi afectate la fel, ba chiar unele pot beneficia de încălzirea globală. Gîndiți-vă la vastele regiuni nordice din Rusia sau Canada, acum aproape pustii și neexploatate. Schimbarea climei nu este ceva per se bun sau rău; va fi doar o lume altfel. Civilizația umană nu va pieri; avem cunoștințele și capacitatea tehnică să facem față unei lumi mai calde cu două, cinci sau chiar zece grade în plus, dar cu ce costuri? Adaptarea este posibilă, dar costă. Costă bani, costă vieți… Costă, oricum, mai mult decît ar fi nevoie să investim pentru stoparea emisiilor de gaze cu efect de seră. Este o decizie care ține de noi. La festival participă o multitudine de personalități, de oameni de știință implicați în problematica schimbărilor climatice, de la biologul Gilles Bœuf, profesor la Collège de France și consilier științific pentru climat în Guvernul francez sau istoricul elvețian François Walter, specializat în reflectarea climatului în artă, pînă la Frank Seifert din partea Agenției Spațiale Europene, expert în sisteme spațiale de observare a Pămîntului.
Rep.: Cum funcționează un om de știință în 2015? Vezi problema plagiatului, soft-ului Volkswagen etc.
T.P.: Un om de știință din România anului 2015 poate funcționa mai bine decît ne-am aștepta. Cel puțin în unele domenii, cu sprijinul Uniunii Europene, au început să se facă investiții importante, de exemplu laserul de la Măgurele sau viitorul Centru Internațional de Cercetări din Delta Dunării. Mult mai importantă, însă, este posibilitatea de a circula, de a participa în mari proiecte internaționale. Nu spun că e ușor, dar se poate. Știința a devenit o carieră atractivă în România. Evident, mai sînt multe probleme de rezolvat, începînd cu învățămîntul preuniversitar și pînă sus de tot, la fabricile de diplome. Ar trebui mai întîi să scăpăm de șleahta de oameni politici ce-și flutură făcăturile de doctorate pe post de titluri nobiliare – credeți că astfel de oameni sînt interesați să promoveze educația sau cercetarea științifică?