Cu toții primim și dăm cadouri din obligație de Crăciun. Pentru că ai prieteni care încă mai consideră că schimbul de cadouri e o chestie pe care adulții normali ar trebui să o facă, și nu e doar un obicei care obosește pe toată lumea. Sau membri de familie pe care nu-i vezi decît de sărbători, de care nu prea îți pasă, dar așa se face. Sau lucrezi într-o corporație și maimuțele de la resurse umane au citit că, dacă presezi oamenii să-și ia cadouri unii altora, crești sentimentul de coeziune al grupului și oamenii lucrează mai eficient și mai loial. Așa că au decis că firma trebuie să facă mizeria cu ”Moș Crăciun secret”. Nu contează care dintre cazuri ți se aplică, tot nu o să scapi de obiectele de mai jos.
1. Obiectul amuzant de la magazinul de obiecte amuzante – Acela care o să ți-l dea o să fie un om foarte anost, cu un rînjet tîmp pe față, de ”Mamă, ce-o să rîzi și tu cînd o să vezi ce e”. Obiectul amuzant de la magazinul de obiecte amuzante diferă mereu. Uneori are o inscripție hazlie. Alteori scoate sunete și i se aprind beculețe cînd nu te aștepți. Și mereu e ceva care e în formă de altceva. Adeseori un penis. În cel mai bun caz, obiectul amuzant e o glumă la care rîzi o dată și care ocupă spațiu foarte mult timp, pînă cînd îl arunci. Dar de obicei nu rîzi nici măcar o dată. Dar trebuie să te prefaci că îți place, că așa cer obligația și ritualul.
2. Șosete – Spre avantajul lor, șosetele sînt singurul lucru util din lista asta. Nimeni nu are prea multe șosete. Și oricît de ridicole ar fi, nu le vede nimeni în ghete. Însă trebuie să-ți dai seama că omul care ți-a luat o pereche de șosete vrea să spună: ”Am fost nevoit să îți cumpăr un cadou, așa că ți-am luat șosete. Pentru că singurul lucru clar despre tine pe care m-am obosit să-l știu e că deții picioare și că îți place să le ai calde și băgate în ceva confortabil”. Aici e punctul în care ar trebui să-ți dai seama că s-a exagerat cu consumerismul: cînd primești cadouri de la oameni care atîta știu despre tine.
3. Căni inscripționate – Ții minte serialul ăla la care te-ai uitat și despre care te-a mîncat în fund să vorbești în public? Acum ai o cană cu el. Sau cu faptul că ești cel mai bun șef/unchi/tată/bunic/cumătru. Pe care să o ciocnești cu celelalte căni tîmpite ale colegilor tăi la muncă. Sau să o duci acasă, să vezi dacă mai are loc în dulapul cu căni. Și dacă mai ai loc, înseamnă că ori ești antisocial, ori îți tremură mîna.