1.Tânăra mamă absolută. Există o lege nescrisă care spune că, atunci când o femeie naște, îi cedează profilul de Facebook copilului ei. O mamă care are la profil poze cu ea nu mai este mamă, ci o femeie cu inima de piatră. Cum să nu le bagi pe gât prietenilor din listă poze cu un copil de câteva luni care, în viziunea lor, arată identic cu toți ceilalți copii de câteva luni? Oricum, există și mame egoiste, care pun poze cu nou-născutul doar pentru a explica de ce au avut burtă în ultimul timp. Să nu creadă cineva că se îngrășase.
E incredibil că nimeni nu-și pune pe Facebook poze cu părinții, mai ales că ar exista motive destule. În primul rând, părinții nu arată la fel ca părinții celorlalți oameni care au părinți. Oricine e capabil să-i distingă cu ușurință. Nu cred că e posibil să mergi la spital și să te întorci din greșeală acasă cu părinții altcuiva. Apoi, nu e deloc greu să-ți dai seama care părinte e băiat și care e fată. Nu e ca și cum, dacă mama cuiva ar purta ciorapi albaștri, lumea ar crede că este tatăl acelei persoane. Iar argumentele pentru a posta poze cu părinți pot continua.
2.Pseudointelectualul care pune poze cu citate. Înainte de orice, trebuie spus că citatul aforistic este cea mai proastă metodă de a transmite o idee. A se reține pentru a se folosi în discuții, cu precizarea sursei.
Cum o imagine face cât o mie de cuvinte (aproximativ), o poză cu un citat reprezintă maximul de expresivitate la care poate spera o frază. Din păcate, e suficient să folosești tonul aforistic potrivit, un font credibil și formatul de poză ca să faci verosimilă cam orice cugetare, indiferent cât de idioată ar fi. “Cea mai bună cale de a scăpa de probleme este să-ți dai foc la casă.” Pare adânc. Focul, elementele naturii care purifică. Casa, simbol al locuinței. Sunt sigur că un sfert din citatele atribuite lui Octavian Paler și puse pe Facebook sunt de fapt reclame care te îndeamnă să-ți faci credit la bancă.
3. Manelistul necunoscut. Toți avem în listă acel tip de prieten care postează, dacă nu o manea, atunci ceva surprinzător de stupid, cu care nu vrem să fim asociați. Dar de obicei e vorba de o manea, una care nici măcar nu e haiosă într-un fel penibil și involuntar. E o manea de dragoste, una sfâșietoare, plângăcioasă, comercială.
Trebuie precizat că în categoria asta de prieteni nu intră și doctoranzii de la SNSPA sau Sociologie interesați la un nivel antropologic de muzica țigănească, ci numai cocalarii ăia autentici care consideră în mod sincer că maneaua este un lucru frumos și șucar. De obicei e o persoană necunoscută care te-a adăugat sau un coleg din școala generală cu care nu mai ai nimic în comun. Oricum, nu-ți dai seama în ce categorie intră manelistul, deoarece indiferent cum îl cheamă se recomandă Geanny.
