Evenimentele din ultima perioadă te-au determinat să te plîngi la toți cunoscuții și necunoscuții că vrei să emigrezi? Nu te-ai obosit niciodată să înveți o limbă străină pentru că noi sîntem români, noi sîntem daci, noi sîntem lupi? Ultima dată cînd ai învățat ceva nou era să-ți pierzi un dinte? Nu dispera. Noi o să-ți arătăm cum să stăpînești limba lui Goethe, a lui Shakespeare sau a Clotildei Armand în doar trei pași.
1) Vorbește tare – Atîta timp cît vorbești tare și răspicat, nu prea contează ce zici. Poți inclusiv să vorbești într-o limbă inventată de tine, folosind cuvinte care nu înseamnă nimic. La început, lumea o să zică că ești un imbecil care nu știe să vorbească limba, dar dup-aia, dacă continui suficient de mult, o să înceapă să creadă că o fi vreun dialect regional mai ciudat. Dacă continui și mai mult, or să înceapă să creadă că ei sînt imbecili fiindcă nu înțeleg limba ta străină. Și uite-așa i-ai făcut pe fraieri.
2) Dă din mîini – Secretul învățării oricărei limbi noi e 99% transpirație, 1% dicție. Datul din mîini e universal. Orice ai spune, tare și răspicat, ca să fii sigur că te înțelege toată lumea, trebuie să dai din mîini. Să fîlfîi. Să faci cercuri. Să-ți flexezi coatele. Să-ți deschizi brațele larg și să faci ca rața. Și, vorba aia, dacă poți să faci umbra unei rațe să vorbească pe un perete, sigur poți să-i spui și unui vameș spaniol că ai o oală cu sarmale în bagaje. Sarmale în foi de varză, nu în foi de viță, ca săracii.
3) Nu face absolut nimic – Așa cum ziceam și la început, noi sîntem români, deci daci. Toată lumea știe că absolut toate limbile pămîntului au originat din dacă, prima limbă de circulație internațională. Deci de ce să te chinui tu să înveți o spurcăciune diluată cu cuvinte de căcat, care sună ca dracu’, cînd pot ei să învețe din nou daca, limba străbunilor lor, pe care au uitat-o ca niște gunoaie nerecunoscătoare ce sînt? Nu uita să le povestești de Răducioiu, asta sigur o să-i facă să se simtă jenați și ai să vezi că, încet-încet, mînzul, brînza, barza și viezurele ies din ei și puteți, în sfîrșit, să vă înțelegeți ca oamenii, nu ca animalele.