Deși toți nechemații s-au înghesuit la televizor să-și dea cu părerea, nimeni nu știe, de fapt, de ce Robert Turcescu a decis să renunțe la epoleții de sub maieu. Sigur, există ipoteze, există experți, există morse deghizate în psihologi, dar adevărul, ca întotdeauna, e altul.
Din fericire pentru voi, un spion infiltrat în redacția – pardon, un spion infiltrat de redacția – noastră a reușit să penetreze adînc în servicii și să afle.
1) Marian Vanghelie – Robert Turcescu nu s-a deconspirat de bunăvoie, el a fost silit să-și dea demisia. Și nu brutal, prin șantaj, așa cum susține media. Nu, serviciile lucrează subtil. Inițial, Turcescu a primit ordin să corecteze lucrarea de admitere a lui Marian Vanghelie pentru postul de colaborator. Degeaba, domnul locotenent-colonel a depășit trauma, deși colegii de trupă spun că, înainte de concert, îl mai aud prin cabină suspinînd plîngăcios: „Marian n-are cratimă!“. Acum, serviciile au plusat și au trimis o circulară top secret cu poza lui Vanghelie și cu titlul „Robert, ți-am angajat secretară, bă!“.
2) Fanii erau confuzi – În afară de-a fi moderator, agent secret și concurent ridicol la Eurovision, Robert Turcescu este și cîntăreț. Și are concerte. Iar aici intervine problema. Fiecare concert are un final, pentru că 1) așa e logic și 2) și fanii lui Turcescu au gusturi proaste în materie de muzică, dar au și o limită a răbdării. Or, la final, cînd mulțimea dă buzna înnebunită pe scenă pentru că așa sună ordinul de serviciu pe unitate, nici unul dintre ei nu știe exact: se salută cu mîna dreaptă în timp ce se lipesc banii pe frunte cu stînga sau invers?
3) Noul nume conspirativ – Așa cum orice corporație schimbă parolele pe computere din timp în timp, și serviciile schimbă numele conspirative ale agenților. A venit vremea, a venit Turcescu să-și ridice noul livret conspirativ și s-a îngălbenit cînd a văzut noul nume. E de înțeles, nimeni nu poate accepta cu inima ușoară să semneze „Raul“. Spui „Raul“, te gîndești automat la un mexican dubios care încearcă să-ți vîndă un burrito de chihuahua. Și tu te uiți cu milă la el în timp ce mexicanul te asigură că e vită, deși cîinele încă latră dintre sosuri și omul încearcă degeabă să-i împingă capul înapoi sub lipie.
