Cînd vine vorba de Olimpiadă, toată lumea vorbește de înot, atletism sau aruncarea ciocanului, nimeni nu vrea însă să vorbească despre adevăratele sporturi care contează: sporturile românești, acele întreceri sportive de mare angajament pe care Comitetul Olimpic Internaţional refuză să le introducă în program doar din pizmă și invidie.
1. Atletismul pe banda de urgenţă – E identic cu atletismul obișnuit atît în probele de viteză, cît și în cele de rezistenţă. Singura diferenţă majoră e aceea că participanţii din România – și doar ei – au obligaţia morală să-i depășească pe toţi ceilalţi sportivi pe banda de urgenţă, exact ca pe autostradă, iar dacă aceștia nu se dau din calea lor au dreptul să le dea la picioare. Folosirea benzii de urgenţă pentru a depăși, a evita aglomeraţia și a obţine timpi mai buni nu e doar un gest practic care indică o inteligenţă ieșită din comun, ci și un simbol al inventivităţii românești care, la fel ca viteza pe banda de urgenţă, nu cunoaște limite.
2. Comentarea performanţelor sportive ale celorlalţi – E un sport care poate fi practicat atît în echipă, cît și pe cont propriu, se adresează atît bărbaţilor, cît și femeilor și nu are limită de vîrstă. Oricine, indiferent de pregătirea fizică, poate critica reușitele și eșecurile celorlalţi. Singura regulă nescrisă este că din comentariu trebuie să reiasă clar că acela care comentează s-ar descurca mult mai bine în aceeași situaţie, sportivul comentat face întotdeauna ceva greșit și pe vremuri sportivii erau mult mai bine pregătiţi. Arbitrii acordă întotdeauna puncte în plus dacă comentatorul e semiobez, nu poartă pantaloni și remarcile spirituale pe care le face au loc de pe canapeaua din faţa televizorului.
3. Rostogolirea responsabilităţii de la unul la altul – Un sport ancestral ale cărui origini se pierd în negura timpului, exact ca măgarul în ceaţă. Nu contează a cui este responsabilitatea, important e s-o pasezi de cît mai multe ori, pînă cînd ajunge cît mai departe de tine. Dacă responsabilitatea se transformă subit într-o pisică fierbinte, ea trebuie aruncată imediat peste gardul vecinului, acolo unde se metamorfozează fie într-o capră moartă, fie într-un ţap ispășitor.