Bucureşteni, îmi pare rău să vă anunţ, dar vara asta veţi fi sufocaţi. Nu, nu de valul de căldură, nu de praful de pe străzi, nu de transpiraţia de ziua a treia a concitadinilor de pe linia lui 41. Veţi fi sufocaţi de valul de turişti străini, asta dacă nu va fi un tsunami în lege. E sigur? Oho, e mai sigur decît faptul că Oprescu a ciomizat vreo sută de mii de euro pe un „manual de identitate vizuală“, maculatură din care a ieşit deja şi un nou slogan: „Bucureşti: unde trecutul întîlneşte viitorul“. Da, sună complet idiot, deci va funcţiona. Dar rămîne întrebarea: ăia vin, da’ ce le oferi?
Safari – De ce să dansezi cu lupii ca fraierul în preerie? Pe bune, dansul e o chestie penibilă pentru răsuciţi sexuali. Mai bine vii în Bucureşti şi fugi cu maidanezii de pe străzi. Cum aţi zis? Să fugi de ei? Asta s-o credeţi voi! Deja fugiţi cu ei, care înfipţi în pulpă, care atîrnaţi de nădragi, care aduşi în braţe de un cor de muieri isterice, ocupate să urle non-stop „Nu mai da în Băeţică, animalule, că e căţeluşa blocului!“.
Sifilis – Pînă în 2000 era mai greu, pentru că atunci Bucureştiul oferea Lis simplu şi, eventual, niţică SIDA pe linia de centură. Acum însă avem speranţe: cum România visează lege anti-avort şi singura educaţie sexuală din şcoli e abstinenţa din ora de religie, bolile venerice vor înflori ca liliacul. Ceea ce e foarte bine, pentru că privighetoarea cîntă la fiecare colţ de stradă „Feedback is fifty!“.
Cea mai mare magazie din lume – Lăţită pe 340.000 de metri pătraţi, Casa Poporului este visul umed al oricărui om dotat cu puţin simţ estetic şi zece mii de tone de dinamită. La ce foloseşte? Românii n-au ştiut niciodată, aşa că, împinşi de spiritul practic, au transformat-o în locul unde aruncă toate rebuturile cam o dată la patru ani. Cu toate astea, sociologii americani consideră că opera arhitectei Anca Petrescu este locul perfect de pelerinaj pentru feministele din lumea întreagă: vin, se uită şi înţeleg de ce e bine să rămînă în bucătărie.
Ruine părăsite şi foarte romantice – Trebuie să terminăm o dată cu ideea preconcepută că străinii vin în România pentru băutură ieftină, gagici tinere şi alte asemenea. Nu, mai sînt şi oameni educaţi, care vin special pentru tradiţie, pentru istorie sau, dacă-mi permiteţi să fiu poet, pentru o frîntură inefabilă din trecut. Şi Bucureştiul e plin de asemenea ruine deprimante cu valoare de patrimoniu. Repetaţi după mine: „Curtea Veche, construită de Vlad Ţepeş. Bloc de patru etaje, reabilitat termic de primăria de sector. Complex de blocuri noi, după prima iarnă“.