Încă din cele mai vechi timpuri, omenirea (mai ales partea ei est-europeană) şi-a pus mereu întrebarea, pînă acum fără răspuns: „Ce e de făcut cînd un gherţoi îşi parchează maşina de fiţe pe trotuar sau, şi mai rău, pe banda pentru biciclişti, care cel mai adesea e tot pe trotuar?“. Răspunsul, prieteni, nu e vînare de vînt şi nici n-a fost dat de ubicuii cercetători britanici. Ci de Arturas Zuokas, primarul capitalei lituaniene Vilnius.
Iar soluţia lui a fost de o rară simplitate şi cu aplicabilitate universală. Drept care comitetul decernării premiilor IgNobel a considerat necesar să-i acorde lituanianului „Premiul IgNobel pentru pace pe 2011“. (Ca să nu ridicaţi nedumeriţi din sprîncene, aflaţi că premiile astea sînt decernate anual, într-o ceremonie plină de pompă şi emfază, pentru realizări care mai întîi ne fac să rîdem, pentru ca mai apoi să începem să gîndim.)
Ei, şi ce mare brînză a făcut Arturas Zuokas ăsta ca să merite IgNobelul? Păi, mai nimic, decît că a demonstrat prin fapte cum problema parcării ilegale a maşinilor de lux poate fi rezolvată prin trecerea peste ele cu TAB-ul. Nici eu n-am crezut, dar uite dovada:
Şi, dacă ne gîndim că la anul sînt alegeri locale, parcă îmi încolţeşte un zîmbet la gîndul că următorul primar al Capitalei va intra în Bucureşti precum ruşii, pe tancuri. Că doar n-o să inventăm noi apa caldă, cînd ştiinţa lumii este atît de avansată!
