Să ne îndreptăm puțin privirile spre cer și spre ecranele dispozitivelor TV cu cont de HBO Max, și să-l urmărim pe Jeff, un angajat pe postul de graphic designer al stației spațiale de pe Marte, colonie a companiei Mars.ly. Omul ăsta își face, conștiincios și cu entuziasm, treaba pentru care a venit aici de vreo cîteva luni – compune newsletter-e, felicitări sau meniuri festive – și, în timpul liber, încearcă să întrețină relația la mare distanță cu prietena rămasă deocamdată acasă. Pe care o sună ori de cîte ori are ocazia, ca să-i povestească tot ce s-a mai întîmplat cu el de la ultimul apel (adică nimic), chiar dacă o conversație în timp real, fără absolut nici o întîrziere, între Marte și Pămînt ar fi posibilă doar din studiourile aselenizării regizate de acum mai bine de cincizeci de ani.
Pe scurt, un mediocru nesemnificativ, un funcționar oarecare pe care nu-l remarcă nimeni nici măcar atunci cînd e absent. Deci nu-i cumva vreo surpriză pentru altcineva decît Jeff atunci cînd șefii decid să se lipsească de serviciile lui, punîndu-l pe liber. Dat afară din birou, evitat de colegi, ghinionistul concediat trebuie să-și găsească o preocupare, oricare ar fi aia, pentru că alt job, practic, nu e disponibil – nu-i ca și cum ar putea să-și caute altundeva de muncă, trimițînd CV-uri firmelor marțiene. Între pasiunea subită pentru etichete și vizionarea de filme pe DVD, cu o pungă de chips-uri în mînă, Jeff se pomenește blocat în poziția luzărului condamnat, parcă, la ratare, sortit inevitabil interminabilului somndin containerul de hibernare folosit ca loc de izolare pentru toți indezirabilii.
Abordarea cinică a vieții pe altă planetă, altoită pe o odă a suferinței la serviciu, compusă într-un stil sardonic, face din Fired on Mars un fel de progenitură a relației de-o noapte dintre Ugly Americans și Bojack Horseman. Discrepanța dintre eficiența reală și randamentul unor job-uri create artificial, doar în scop propagandistic, se păstrează, iată, și la sute de milioane de kilometri de sediile megacorporațiilor corecte politic, dovadă că birocrația, ca și legile fizicii, e universală. Jeff este un inadaptabil patetic căzut între rotițele mecanismului administrativ, strivit nu neapărat de incompetența sa, cît de nevoia de control absolut a sistemului. Povestea lui, satiră a corporatismului feroce, aduce ceva diferit în peisajul animațiilor actuale, majoritatea sitcom-uri care insistă, aproape fără excepție, pe subiectul familiilor disfuncționale.
După primele patru episoade încă nu-i clar încotro o va lua acțiunea din Fired on Mars, ce-l așteaptă pe personajul principal în odiseea sa împotriva modului cum e tratat de ceilalți, dar putem anticipa că acest alien în continuă cădere va ajunge, la un moment dat, să se și ridice. Poate se angajează la SpaceX: pare a fi omul potrivit pentru misiunea lui Elon Musk pe Marte.
Fired on Mars, 2023-, animație SF cu și despre un birocrat în spațiu, mai mult dramatică decît comică, creat de Nate Sherman și Nick Vokey, opt episoade de 23-27 de minute, difuzat de HBO Max.