Nu e tocmai rău să te uiți la SF-uri în care orașele sunt păzite de roboți-polițiști sau în care oamenii se plimbă cu mașini zburătoare. Pe de altă parte însă, nu e deloc recomandabil să vrei să pui vreodată asta în aplicare prin forțele tale, căci, persoană fizică fiind, o să dai faliment. Dacă ești primar, o să te faci de râs, fiindcă puțini vor considera inteligentă ideea de a cumpăra trei drone într-un oraș care încape într-o tribună a Arenei Naționale.
Anul 2013 a venit în Caransebeș cu ideea primarului de a cumpăra nici mai mult, nici mai puțin decât trei drone, din bani europeni. Prețul era de 90.000 de euro bucata, căci vorbim nu despre drone care filmează, ci drone – spunea primarul – „pentru salvarea de vieți”. Tocmai în acest spirit, varianta dronelor a fost aleasă în locul unui elicopter SMURD. Perfect logic, mai ales că după ce au fost cumpărate, la începutul anului 2015, tot SMURD-ul face treaba dronei, căci nu prea are cine să opereze nestematele și nici de unde.
Cumva ai putea spune că afacerea a fost chiar profitabilă, având în vedere că, din nou, banii au venit în proporție de 98% de la europeni, în cadrul unui proiect mai amplu din care s-au înfruptat şi vecinii sârbi.
Totuşi, ceva nu a mers. Chiar trecând peste faptul că dronele nu prea au avut activitate, ne aflăm în situația de a nu ne putea plânge nici măcar de faptul că stau degeaba. Asta pentru că, la una dintre primele misiuni, drona a fost atât de utilă încât a reuşit să distragă atenția de la o femeie dispărută, la fundului râului Timiş. Unde se afla nu femeia, ci tocmai drona, operată de un straşnic specialist care nu a izbutit să o țină departe de crengile unor copaci. Iar copacii nu s-au ferit, dovadă că minunăția de 90.000 de euro a Primăriei Caransebeş a căzut falnic la datorie.
O întrebare logică ar fi ce fac, de fapt, dronele. Pentru moment stau, în aşteptarea unora care să ştie să le manevreze pentru că, aparent, nivelul de pricepere al celor care le-au achiziționat se rezumă cel mult la manevrarea fondurilor de coeziune. O pricepere deloc de neglijat dacă ne gândim că Primăria din Caransebeş a izbutit cumva să aducă în zbor, de la UE, o sumă care era aproape la fel de util de investit ca într-un sistem de irigație în mijlocul junglei amazoniene.