Un om providențial, un lider, mai multe dureri în cur

În spatele gardului vopsit de APTOR cu milioane de euro din banii contribuabililor din municipiul Oradea, județul Bihor și nu numai, se dezlănțuie cu adevărat Bolojanul, leopard pur, animal politic prin excelență, prădător nemilos. Bolojanul de pe gardul APTOR e simpatic, înțelept, eficient, așa cum sunt toate animalele de pradă în poze. În realitate, însă, întâlnim un carnasier înnăscut, însetat de sânge, un personaj pentru care legile sunt bune doar dacă sunt ale junglei, cele ale statului în care activează fiindu-i incomode și, prin urmare, facultative în foarte multe rânduri.

Atunci când zugravii

de imagine împrăștie în cele patru zări informațiile despre cel mai mare magnet pentru fonduri europene, respectiv providențialul Bolojan, se trec, desigur, sub tăcere corecțiile financiare aplicate Oradei de către finanțatori, de-a lungul timpului. Iar aceste corecții nu. sunt nici pe departe neglijabile, ele pornind de la 10% din valoarea unui proiect, în unele cazuri, și ajungând la 25%, ba chiar și la 100% din valoarea proiectului în alte cazuri. Cum ar spune înțelepții populari: „A și luat, dar a și dat înapoi“.

În primul exercițiu financiar european prins de administrația primarului Bolojan, cel încheiat în 2015, municipiul Oradea a primit corecții financiare la 17 din cele 54 de proiecte europene desfășurate. Adică au existat nereguli mari la 31,4% din proiectele finanțate cu bani europeni. Pe proiectul Viva Anima, corecția UE a fost de 100%, Primăria Oradea fiind nevoită să dea înapoi 1,7 milioane de euro.

Ai fi zis că Bolojan a tras ceva învățăminte din aceste întâmplări și că a continuat să obțină finanțări europene respectând legislația națională și pe cea a Uniunii. Doar că…

În exercițiul financiar

2015-2020, Primăria Oradea a continuat să primească noi corecții financiare de la UE, la fel, cu valori între 10% și 100% din proiect. De data aceasta nu mai sunt, e drept, 17 proiecte, ci 9, dar valoarea corecțiilor este în creștere. Este posibil ca, numai pentru proiectul linie de tramvai de pe Calea Aradului, Oradea să fie penalizată cu o corecție de 100% în valoare de 58,7 milioane de lei.

De vină, spun autoritățile, pentru acest eșec fabulos ar fi un funcționar mărunt care ar fi uitat să bifeze o căsuță dintr-un formular. Greșeală minoră, desigur, care a permis Primăriei să dirijeze licitația de lucrări către eternele firme de casă, despre care, pe vremuri, presa orădeană vorbea cu nesaț. Firmele n-au dispărut, nu și-au schimbat năravurile, doar presa orădeană s-a mai domolit, pe măsură ce au început să apară și contractele cuvenite liniștii de care au nevoie conducătorii providențiali.

În total, în cele trei mandate ale sale ca primar, Bolojan a atras corecții financiare la proiectele cu finanțare europeană în valoare de aproximativ 130 de milioane de lei. Nu e cine știe ce, la câte fonduri au fost atrase. Problema este că fondurile vin din bugetul UE, în timp ce corecțiile sunt plătite de către contribuabilii orădeni. Contribuabili care nu sunt cei mai înstăriți din Europa, ba chiar nici din România. Salariul mediu brut în județul Bihor este cu 1.300 de lei mai mic decât media națională a salariului mediu brut. Căci pentru unii asta înseamnă dezvoltare: lideri mult mai bine promovați decât cei din restul țării, cetățeni mult mai prost plătiți decât media națională.

Mai este ceva ce-l definește

pe Ilie Bolojan: disprețul față de lege atunci când aceasta l-ar putea opri din goana sa după afirmare.

Unul dintre proiectele cu care fostul primar al Oradei s-a lăudat îndelung la vremea cuvenită a fost amenajarea unui superb parc pe dealul Ciuperca din municipiu. Știți deja rețeta: fonduri europene, eficiență managerială, cel mai bun primar din univers etc., etc.

Ca să nu se piardă finanțarea, după ce o lungă perioadă nu s-au găsit constructori dispuși să presteze pe bani puțini, proiectul s-a făcut pe repede-înainte, prin eludarea mai multor etape necesare, unele chiar obligatorii. Dar n-a fost nimeni în Primărie care să-l tragă de mânecă pe edil, pentru că asta ar fi fost o acțiune sinucigașă.

Și, pentru că nimeni nu-i poate impune lui Bolojan să respecte pașii obligatorii pentru un proiect sau legile în vigoare, la nici un an după darea în folosință, parcul de pe dealul Ciuperca s-a surpat în urma unei alunecări de teren. Atunci s-a aflat și faptul că lucrările s-au făcut fără a se fi obținut și obligatoriul, din punct de vedere legal, acord de mediu. Aia e, gloria cere sacrificii.

După acest intermezzo

prin care încercăm să-l creionăm mai bine pe liderul providențial al Oradei și Bihorului, care se visează în cârca unor cai și mai mari la nivel național, vom reveni, săptămâna viitoare, la povestea centurii Aleșd, unde respectarea legislației nu este, de asemeni, o prioritate.

Și, pentru că tot veni vorba despre infrastructură rutieră, poate v-ar interesa să știți că în 2020, în orașul cu cel mai competent primar, după trei mandate ale aceluiași cel mai competent primar, 294 din cele 932 de străzi erau neasfaltate, iar multe dintre ele nu beneficiau nici de racordare la canalizare.