Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Un poet altfel

Zoom Un poet altfel

Avantajul, la cărţile foarte bune de poezie, este că poţi cita orice şi de oriunde. Nu trebuie să sapi prin pagini în căutarea unei imagini norocoase, a unui vers reuşit şi a unei rime (mai interesează pe cineva rima, în poezia de azi?) insolite. Deschizi Frînghia înflorită* a lui Radu Vancu la-ntîmplare şi începi să citeşti:

„Ce-ţi spune unul dintre morţii tăi/ cei mai dragi, cel mai iubit dintre morţi,/ cînd te lasă inima să-l visezi:// «Noi, cei visaţi de voi, ne înroşim de fericire,/ ne coacem la căldura visului vostru,/ se umflă încet-încet carnea pe oase// pînă cînd, poc! ca o floricică de porumb/ înfloreşte carnea în care am învăţat să urîm,/ sărind din tigaia de sicrie şi pocnind/ de capacul cerului. El ridică din cînd în cînd/ capacul tigăii şi priveşte fluierînd bucuros/ cum se rumenesc morţii-floricele// apoi, din mormintele pe care nimeni nu le visează,/ alege un fericit, îl scoate din sicriu/ şi-l pune să stea drepţi, ca soldatul în post,// şi să se gîndească la cineva drag;/ după care aruncă popcornul asupra lui,/ floricelele se lipesc de carnea zemoasă// pînă cînd mortul e o statuie din popcorn. (…)»”.

Aici poemul s-ar fi putut încheia, dar tînărul, încă-tînărul poet îşi rulează în continuare imaginarul feeric-morbid, de tragedie în secvenţe de cartoon: „Atunci pocneşte precum un dresor din degete/ şi îngerii se năpustesc ca nişte porumbei hămesiţi// asupra fericitului, ciugulesc uguind popcornul/ cu tot cu fîşii de carne, în patru minute mortul/ e o păpuşă din oase curate, cu ochii fără vise scoşi. (…)»”.

Performanţa autorului nu e doar aceea că-l pune pe Hitchcock lîngă Cristian Popescu şi trage drama lăuntrică într-o expunere cinematografică, într-un „film” de vizionat în familie. Ea poate fi cuantificată urmărind cu atenţie atît ansamblul poemului, cît şi fiecare vers. Vancu lucrează şi partea, şi întregul cu aceeaşi minuţie, făcînd un slalom imposibil pentru a nu deveni artificial.

Umplut cu nenumărate cărţi (autorul e unul dintre cei mai cultivaţi scriitori de azi), cu „rezolvări” expresive intrate în reflexul acţiunii poetice, Radu Vancu s-a confruntat cu un alt tip de dificultate decît cel ce se pune liricului „pur”, fără complicaţiile lecturilor sistematice. Acestuia din urmă îi este extrem de uşor să fie el însuşi, neştiind prea bine cum sînt ceilalţi… Lui Radu Vancu i-a fost mult mai greu (ca şi magistrului său, M. Ivănescu).

Frînghia înflorită impune un poet altfel.

* Radu Vancu, Frînghia înflorită, Casa de Editură Max Blecher, Bistriţa, 2012.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Balada căluților de lemn

    27 februarie 2024

    (După ce au condamnat la moarte rățuștele de plastic și ursuleții de pluș, funcționarilor de la Bruxelles li s-a pus pata pe căluții de lemn) Cucoanele betuțe din Bruxelles s-au […]

  • Onania educată

    26 februarie 2024

    Zece ani, Iohannis și-a lustruit bastonul de mareșal trîndav și arogant. A frecat iluzia neamțului mut, dar harnic, pînă cînd minciuna a țîșnit din cele două mandate ca un mare […]

  • Cum a băut prozatorul Ioan Groșan o palincă cu Baudelaire pe masa de operație

    20 februarie 2024

    După ce-a stat la mii și mii de mese, cu domni și domnișoare și dudui, văzîndu-se, lipsit de interese, pe-o masă, cu savanți la căpătîi, Ioan Groșan, sătul de sine […]

  • Adevăratul curaj

    19 februarie 2024

    Se zice că nebunia anihilează curajul, că îl transformă într-un biet simptom al bolii și că face din erou un pacient și atît. Viața, societatea, politica ar fi, de fapt, […]

  • Balada cucului pravoslavnic

    13 februarie 2024

    lui Grigore Leșe Aveam și eu o pîine și-un rus mi-a rupt coltucul și a fugit să pape un borș ucrainean, zicînd că-n Bucovina n-o să mai cînte cucul, c-a […]

Editoriale
  • Balada căluților de lemn

    27 februarie 2024

    (După ce au condamnat la moarte rățuștele de plastic și ursuleții de pluș, funcționarilor de la Bruxelles li s-a pus pata pe căluții de lemn) Cucoanele betuțe din Bruxelles s-au […]

  • Onania educată

    26 februarie 2024

    Zece ani, Iohannis și-a lustruit bastonul de mareșal trîndav și arogant. A frecat iluzia neamțului mut, dar harnic, pînă cînd minciuna a țîșnit din cele două mandate ca un mare […]

  • Cum a băut prozatorul Ioan Groșan o palincă cu Baudelaire pe masa de operație

    20 februarie 2024

    După ce-a stat la mii și mii de mese, cu domni și domnișoare și dudui, văzîndu-se, lipsit de interese, pe-o masă, cu savanți la căpătîi, Ioan Groșan, sătul de sine […]

  • Adevăratul curaj

    19 februarie 2024

    Se zice că nebunia anihilează curajul, că îl transformă într-un biet simptom al bolii și că face din erou un pacient și atît. Viața, societatea, politica ar fi, de fapt, […]

  • Balada cucului pravoslavnic

    13 februarie 2024

    lui Grigore Leșe Aveam și eu o pîine și-un rus mi-a rupt coltucul și a fugit să pape un borș ucrainean, zicînd că-n Bucovina n-o să mai cînte cucul, c-a […]

  • Pînă la capăt și pînă la ultimul centimetru

    12 februarie 2024

    Vom sprijini Ucraina pînă la capăt, a zis Joe Biden la Varșovia, pe vremea cînd își confunda doar un fiu cu celălalt, nu și pe președintele Macron cu defunctul președinte […]

bijuterii argint